Retailerul Mega Image își menține pentru 2018 ritmul de expansiune la nivelul anului trecut, când a inaugurat 69 de magazine, a spus pentru Progresiv Vassilis Stavrou, CEO-ul companiei.

„Am experimentat o creștere de două cifre a afacerilor pentru anul trecut. Scenariul pentru anul acesta arată cam așa: nu ne așteptăm ca piața să aibă același ritm de creștere ca în 2017, însă noi vom crește cu un ritm de cel puțin o cifră. Mai mult, pentru noi ritmul de expansiune nu se va reduce, avem încă spațiu de extindere pe piața din Cluj, am analizat cu atenție și alte orașe și la momentul potrivit ne vom lansa și acolo”, a punctat Vassilis Stavrou.

Pe lista de obiective pentru acest an se află și remodelarea magazinelor care operează sub sigla Shop&Go. Potrivit CEO-ului Mega Image, jumătate din unitățile Shop&Go au fost remodelate, procesul urmând să fie finalizat în acest an. La finalul lui 2017, Mega Image deținea o rețea de 340 de magazine Shop&Go.

Totodată, Vassilis Stavrou menționează ca prioritate dezvoltarea operațiunilor online, segment de business care va deveni pe viitor o „verigă importantă”.

„Am lansat anul trecut propriul magazin online. Vom continua în paralel colaborarea cu eMAG. Online-ul nu este în acest moment un segment de business semnificativ, însă va deveni. Mai ales că ratele de creștere pe care le vedem în online sunt mai mari decât în offline”, a argumentat executivul.

Rămâne însă și pentru acest an provocarea lipsei de personal, resimțită și de retailerul Mega Image, care numără în prezent peste 10.000 de angajați.

„Este nevoie de un plan național pentru a găsi o soluție la această problemă. Trebuie îmbunătățită infrastructura pentru a-i putea aduce pe angajați chiar și din alte țări, din apropierea României, așa cum se întâmplă în cazul unor companii”, a concluzionat Stavrou.

Mega Image deține o reţea ce cuprinde în prezent 600 magazine în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image, Shop&Go, Gusturi Românești.

Discounterul german Lidl va majora începând cu 1 martie salariile angajaților din România, impactul cel mai mare fiind la nivelul lucrătorilor comerciali și al comisionarilor din depozite, anunță compania.

De la 1 martie, un vânzător Lidl încadrat cu salariul minim va realiza venituri medii lunare garantate de 3.061 de lei brut, în vreme ce un comisionar aflat în aceeași situație va câștiga 3.301 lei brut. Venitul minim pentru ambele categorii profesionale crește în primii trei ani cu aproximativ 15%. În ultimii doi ani, Lidl a dublat astfel venitul minim brut în companie.

Compania extinde și gama de beneficii oferită angajaților: toți angajații Lidl vor avea asigurare de viață, pe lângă asigurarea medicală privată de până acum.

De asemenea, toți angajații retailerului vor primi tichete de masă, până acum acest beneficiu fiind disponibil doar pentru lucrătorii comerciali și comisionarii din depozite.

„Creăm anual în România aproximativ 500 de noi locuri de muncă. Sunt foarte bucuros că niciun angajat Lidl nu câștigă mai puțin de 3.000 de lei brut”, spune Frank Wagner, Președintele Consiliului de Conducere Lidl România.

Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 27 de țări europene și având peste 140 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a aproximativ 10.000 de magazine. Cu mai mult de 215.000 de angajați, Lidl se numără printre primii 10 comercianți de produse alimentare la nivel mondial. În România, Lidl opera la finalul anului trecut o rețea de 220 de magazine.

Avem în față încă un an în care retailul alimentar mondial urmează să fie dirijat de sforile inovației. Un 2018 în care companiile caută, ca și în anii anteriori, să dezvolte noi concepte de magazine, menite să îmbunătățească experiența clienților și să adauge plus valoare experienței clasice de cumpărături. Din raportul Euromonitor, „What’s New in Retail: Emerging Global Concepts”, vă prezentăm trei concepte-cheie din industria alimentară ce vor dicta următoarele mișcări din retailul global.

Exemplele de succes din retail pe care le vom prezenta în continuare utilizează metode de la phygital (noțiune de marketing ce descrie mixul dintre experiența digitală și cea fizică – n.red.) la recunoașterea facială, totul pentru a face din shopping o activitate memorabilă. Cei de la Euromonitor observă că 2017 a fost anul care subliniază evoluția și reinventarea mediului de retail din întreaga lume. Pe baza a șapte criterii, de la strategiile inovatoare în omnichannel, la formate noi, hibride, experții Euromonitor au evaluat peste 100 de înscrieri făcute la nivel global, pentru a identifica cele mai importante concepte din industria alimentară.

Locul 3 – The Foodary sau cum pot deveni benzinăriile inovatori în retail

Știm deja că retailul cu carburanți și inovația nu merg neapărat mână în mână, însă lanțul de benzinării Caltex Australia a demonstrat că nu este imposibil să aduci plus valoare într-o benzinărie. Iar The Foodary, conceptul lansat de retailerul australian stă drept dovadă.
Inaugurat în luna februarie a anului trecut, conceptul a venit pe fondul cererii crescute pentru proximitate din Australia. Retailerii tip benzinării sunt bine pregătiți să întâlnească această nevoie de rapiditate și comoditate (simplitate), având în vedere cultura auto din Australia.

Magazinul le oferă șoferilor posibilitatea de a plăti pentru combustibil prin aplicația mobilă dedicată magazinului, fără a mai intra în magazin.

Deși vorbim despre o benzinărie, magazinul are un design interior modern și cuprinde o ofertă mixtă de produse și servicii, gândită pentru a stimula cumpărăturile celor care, inițial, se opresc doar pentru a alimenta. Clienții găsesc la The Foodary variante pentru cele trei mese principale ale zilei (mic dejun, prânz, cină), cafea preparată de barista și un salad-bar cu legume de la un producător local, dar și produse de panificație de la o brutărie artizanală. Conceptul include, de asemenea, oferta de servicii personale, inclusiv curățătorie, predare și ridicare colete și meal kit deliveries (livrare de ingrediente și rețete necesare pregătirii unui fel de mâncare dorit – n.red.).

Mai mult decât atât, serviciile de curățătorie, predare și ridicare colete îmbunătățesc poziționarea în proximitate, iar aplicația de plată este extrem de inovatoare pentru acest format, dată fiind lipsa penetrării digitale în lanțurile de benzinării.

Caltex Australia are în plan să transforme până la jumătate din benzinăriile sale în acest model de magazin, dar să inaugureze și circa 30 de locații noi. The Foodary face parte din strategia de retail a companiei, care are ca scop reinventarea industriei locale de retail.

În Australia, conceptele ce se concentrează pe combinarea experienței de shopping în proximitate cu produse proaspete de calitate înaltă, la care se adaugă și extra servicii, vor fi factorii viitori de creștere. Această afirmație este cu atât mai veridică, cu cât traficul în zona benzinăriilor a fost generat de reducerile la combustibil oferite de lanțurile de supermarketuri. Experții de la Euromonitor atrag atenția asupra faptului că și alte piețe mature în zona de retail ar trebui să împrumute din modelul The Foodary.

Locul 2 – Žabac, magazinul cu cele mai mari reduceri de preț

Schimbăm puțin unghiul și ne uităm la un alt model de business, dintr-o piață diferită, pentru care clienții au fost dispuși să stea la cozi interminabile. Žabac este un start-up din Croația, conceput ca un outlet, ce comercializează excedentul de stoc din fabrici, produsele al căror ambalaj a fost alterat sau alimente ce se apropie de data de expirare. Fondatorii companiei spun că au ales această direcție pentru că au văzut un potențial uriaș în piața croată, iar în ofertă au inclus atât cele mai populare branduri croate, dar și produse internaționale.

Familia Žamboki a deschis primul magazin Žabac la sfârșitul lui 2016. Aceștia și-au negociat contractele cu majoritatea producătorilor din Croația pentru a livra produse ce au data expirării de la două luni la câteva zile. Acest lucru îi permite magazinului să vândă produse la prețuri cu reduceri între 50-90%. Răspunsul clienților la acest concept a fost copleșitor, cu cozi ce se întindeau pe zeci de metri, la ambele outleturi inaugurate până acum.

Deși conceptul este orientat spre consumatori cu venituri mici, businessul atinge și probleme sociale și de mediu, precum reducerea risipei alimentare sau stoparea sărăciei, generând interes în întregul spectru de consum. În această direcție, operatorii outleturilor estimează că vor contribui la reducerea cu 400.000 de tone a alimentelor nevândute în magazinele alimentare din Croația, în fiecare an.

Este bine de menționat că majoritatea supermarketurilor din Croația au un raft dedicat alimentelor ce mai au câteva zile până la data expirării, însă Žabac este primul outlet care vinde doar astfel de produse. Prețul este singurul avantaj competitiv al retailerului, argument ce a condus la succesul său în lupta cu bugetul limitat per gospodărie. Clienții majoritari ai retailerului sunt pensionarii, care au un buget lunar fix dedicat cumpărăturilor, care se învârte în jurul sumei de 300 de euro, potrivit datelor Euromonitor. Pe fondul creșterii cererii pentru produsele alimentare cu preț scăzut, Žabac ia în calcul extinderea în întreaga țară, pentru a veni în întâmpinarea acestei cereri. 

Locul 1 – Tao Café, conceptul care aduce China mai aproape de magazinele fără casieri

În vreme ce piața de retail înregistrează un ritm scăzut de creștere pe piața din China, companiile caută modalități noi de a îmbunătăți experiența consumatorilor. Tao Café, o cafenea pop-up de proximitate, parte a grupului chinez Alibaba, reprezintă un pas important  către un viitor al retailului fără casieri, pe lângă cele pe care deja le cunoaștem. Lansată în vara anului trecut, Tao Café oferă un mix între magazinul alimentar de proximitate standard și un restaurant.

Pentru mai mult confort, Tao Café încorporează și automatizarea, devenind un pionier al industriei. Clienții au nevoie doar de un smartphone cu aplicația Alibaba Taobao instalată pentru a-și finaliza experiența de shopping – factorul diferențiator față de magazinele tradiționale. Clienții scanează un QR cod prin aplicație și accesează interfața digitală Tao Café pentru a cumpăra produse sau pentru a comanda mâncare. Aplicația Taobao utilizează tehnologia dezvoltată de Alibaba pentru a detecta când produsele sunt ridicate de pe rafturi și mâncarea este comandată. De asemenea, Tao Café integrează recunoașterea facială pentru a contoriza fiecare comandă a clienților. Clienții magazinului părăsesc unitatea pe la ieșiri semnalizate, ce permit ca produsele să fie încărcate în contul Taobao al acestora, fără a fi necesară plata la casă.

De asemenea, Tao Café colectează date prin intermediul tranzacțiilor realizate de clienții săi, ce sunt folosite pentru a realiza analize detaliate asupra comportamentului consumatorilor ce îi ajută, ulterior, la dezvoltarea ofertelor, în linie cu cerințele clienților. În același timp, această tehnologie contribuie la reducerea costurilor cu personalul.

Conceptul prezentat se aliniază strategiei Alibaba de expansiune a magazinelor fizice. Parteneriatul companiei cu Bailian Group și inaugurarea Mr. Hema, un lanț de magazine cu focus pe fructe de mare proaspete, sunt exemple ce susțin afirmația de mai sus.

Această extindere se poate traduce prin noi inaugurări ale conceptului Tao Café și în alte regiuni, oferind un avantaj competitiv în locuri unde cererea pentru proximitate este la un nivel maxim. Tehnologia utilizată în incinta magazinelor semnalează, de asemenea, o potențială creștere a formatelor similare, cum ar fi RT Mart Bingo Box și jd.com, despre care se zvonește că vor fi supermarketuri fără casieri, iar asta se traduce printr-o concurență acerbă.

Concluzii

Vedem, cu ajutorul acestor câteva exemple, cum peisajul global al retailului continuă să evolueze cu o viteză uimitoare. Cererea cumpărătorilor pentru rapiditate, servicii de conveniență la orice oră și prin orice canal de vânzare sau device continuă să accelereze, și comercianți din diferite piețe din lume inovează, pentru a ține pasul. Progresele realizate de retaileri în categoria magazinelor alimentare vor continua să stimuleze noi inovații, pe măsură ce concurența crește. O zonă cheie a inovației pentru retailerii din zona alimentară este dezvoltarea unui model de livrare sustenabil, ce include factori precum urbanizare, avansul tehnologic, îmbătrânirea populației și cererea crescută a cumpărătorilor pentru proximitate.

După ce anul trecut România a reprezentat pentru grupul francez Carrefour unul din motoarele de creștere a businessului regional – bifând al doilea cel mai mare avans al cifrei de afaceri la nivel de companie – 2018 vine cu un mix interesant de provocări și oportunități. Jean Baptiste Dernoncourt, CEO-ul Carrefour România, detaliază ce impact va avea asupra operațiunilor locale planul de transformare „Carrefour 2022” și de unde vor veni cele mai multe oportunități de creștere.

Cum arată radiografia businessului Carrefour România pentru anul trecut? Care au fost motoarele de creștere?

Jean Baptiste Dernoncourt: Peisajul retailului românesc nu a suferit modificări notabile în privința tendințelor dacă ne uităm la ultimii ani. Sentimentul împărtășit de majoritatea retailerilor este că activăm pe o piață în creștere, cu o populație numeroasă, unde există loc pentru expansiune. Toată lumea deschide magazine, fie într-un ritm mai lent, fie urmând o strategie de extindere mai agresivă. Anul trecut, Carrefour a depășit aceste tendințe, mergând un pas în față prin integrarea Billa. Ne-am pus amprenta și mai accentuat comparativ cu ce am făcut în anii precedenți. Deci, radiografia retailului autohton cuprinde expansiune, creșterea puterii de cumpărare, un apetit mai mare pentru consum.

Luând în considerare toate elementele pe care le-ați menționat, cum s-au reflectat acestea  în evoluția cifrei de afaceri a Carrefour în România?

Jean Baptiste Dernoncourt: Dacă ne uităm la rezultatele financiare anunțate, Carrefour România a afișat a doua cea mai mare creștere din grup la nivelul anului trecut. Suntem una dintre țările cu cel mai accelerat ritm de creștere. 2017 a fost un an bun și în privința evoluției cotei de piață. Suntem mulțumiți de performanța de anul trecut și credem că vom menține ritmul și pentru 2018.

Un moment important în evoluția din 2017 a fost integrarea magazinelor Billa în grupul Carrefour. Cum s-a reflectat în vânzări și în numărul de clienți acest pas?

Jean Baptiste Dernoncourt: 85 de magazine Billa au fost transformate, unele au devenit Carrefour Market, altele Carrefour Express, altele Supeco. Am lucrat foarte mult pe partea de integrare a sistemelor, a tuturor acelor aspecte care țin de bucătăria din spate. A fost un an provocator pentru Billa în condițiile în care nu schimbi doar „sufletul” unui magazin, ci și tot ce aparține de back office. Până acum feedback-ul consumatorilor este unul pozitiv, percepția este una bună, prețurile sunt mai mici față de oferta anterioară, layout-ul magazinelor este unul mai prietenos. 

Referindu-ne la 2018, cum arată în detaliu strategia de dezvoltare și care vor fi principalii piloni care vor susține creșterea?

Jean Baptiste Dernoncourt: Misiunea Carrefour nu se va schimba, nu s-a modificat în ultimii 17 ani și nu o va face nici în perioada următoare. Este corelată cu strategia grupului și planul de transformare al Carrefour și anume să fie liderul schimbării în alimentație. Ce înseamnă asta? Ne vom concentra pe calitatea produselor din punctul de vedere al gustului și al conținutului. Este un proiect ambițios atât la nivel global, cât și pentru România. Carrefour își propune astfel să facă accesibilă mâncarea pe care o consumăm.
În primul rând ne vom orienta spre zona de omnichannel. În prezent, suntem poate compania cu orientarea cea mai pronunțată spre multiformat din România întrucât operăm hypermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate și un tip de magazine cash&carry sub sigla Supeco, fiecare acoperind diferite nevoi ale consumatorilor. În plus, avem magazinul online și deținem acțiuni în platforma Bringo. Astfel, vrem să mixăm aceste formate în cel mai bun mod cu putință. Nu ne vom concentra pe un singur format, ci vom avea lansări pe toate tipurile de magazine pe care le operăm.

În acest sens, intenționați să dezvoltați noi concepte pentru piața din România?

Jean Baptiste Dernoncourt: Nu sunt în ecuație noi formate, deoarece nu cred că acest aspect este atât de important. La finalul zilei, consumatorii rezonează la numele de Carrefour, indiferent că vorbim de Market sau Express.

De ce a fost totuși aleasă România a patra piață unde grupul va dezvolta conceptul Gourmet? Care sunt așteptările pe care le aveți de la acest format?

Jean Baptiste Dernoncourt: Nu există o astfel de lansare. A fost o eroare de comunicare internă. Deschidem magazine și pe baza locației adaptăm sortimentația pentru publicul din jurul acelui magazin. Deci nu vorbim despre a fi mai gourmet, mai de lux. Este vorba de profilul fiecărui magazin, de ce fel de consumatori sunt în jurul său. Deci magazinul Carrefour din Brașov este un magazin care se va adapta amplasamentului.

Pentru că suntem în zona conceptelor de magazine, ce v-a determinat să lansați în piață Express Orange? Ce planuri există pentru acest concept?

Jean Baptiste Dernoncourt: La un anumit punct am renunțat să mai dezvoltăm conceptul inițial pe care îl aveam pe zona de proximitate. Nu eram mulțumiți în totalitate de experiența pe care o aveau clienții în aceste magazine. Am refăcut conceptul, l-am testat în mai multe zone din țară și acum suntem mulțumiți. Nu contează că e Orange sau Green, ci relația cu brandul. Veți vedea mai multe magazine de acest tip în acest an. 

Vorbeați de extindere, iar planul de transformare al Carrefour, anunțat în luna ianuarie, aduce în discuție și posibile parteneriate care să susțină dezvoltarea rețelei. Cum se traduce acest lucru pentru piața din România?

Jean Baptiste Dernoncourt: Nu am discutat încă acest aspect. Însă din punctul de vedere al extinderii, strategia va fi în linie cu ultimii cinci ani. Ne-am dezvoltat la nivel național pentru că vrem să fim accesibili oricui. Există în continuare spațiu pentru expansiune oriunde în România. Bugetul de investiții va merge către această zonă, dar vom aloca resurse și în zona de IT, digital, atât pentru business, cât și pentru angajații noștri.

Cum arată strategia pe care o aveți în plan pentru reducerea costurilor și eficientizarea operațiunilor la nivel local, acesta fiind unul din punctele de maximă importanță evidențiate în planul de transformare Carrefour 2022?

Jean Baptiste Dernoncourt: Avem pe de o parte planul grupului la nivel global și planul local, iar România este o piață aflată pe creștere. Sub acest aspect, strategia poate fi diferită. Ținta noastră este să avem un business pe cât de sustenabil posibil.

Cum explicați atunci decizia de închidere a hypermarketului Carrefour Vitan? Vom vedea decizii similare în acest an?

Jean Baptiste Dernoncourt: Vitan nu a fost conectat la planurile de creștere ale companiei. Vorbim de un magazin care funcționa într-o zonă care nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor noastre, astfel încât, în urma discuțiilor purtate cu proprietarul centrului comercial, am hotărât să nu mai continuăm.

Dacă ne referim la online, cât de important a devenit acest canal în businessul local?

Jean Baptiste Dernoncourt: Online-ul a devenit din ce în ce mai important în strategia noastră. Am fost primul retailer care a intrat pe acest canal, în prezent ne concentrăm pe îmbunătățirea calității serviciilor oferite. Am observat o creștere a apetitului pentru astfel de cumpărături, iar modalitatea de plată aleasă este din ce în ce mai mult în favoarea cardului bancar și a aplicațiilor. Se observă de asemenea orientarea spre articole de o calitate superioară, la fel cum se întâmplă în magazinele fizice.

Un alt pilon al strategiei de transformare se referea la regândirea sortimentației. Cum se va reflecta acest lucru pe plan local?

Jean Baptiste Dernoncourt: Ne concentrăm deja pe asigurarea calității produselor și a unui preț rezonabil. Avem în magazine o așa-zisă filieră a calității pentru morcovi, cartofi, somon. Știm ce conține acel produs, de unde vine. Mai mult, ne concentrăm pe zona produselor proaspete. În acest sens am lansat anul trecut Cooperativa Vărăști, proiect cu ajutorul căruia vrem să avem în magazine produse fresh, de calitate. Lucrăm cu peste 1.000 de producători locali și urmărim să creștem acest număr. Cu cât suntem mai locali, cu atât este mai bine, atât din punctul de vedere al gustului produselor, cât și al costurilor logistice.
De asemenea, produsele bio reprezintă, în opinia mea, un subiect deosebit de important. Dar bio la un preț accesibil.

Cu ce scenarii de business lucrați pentru acest an și care este raportul oportunități versus provocări pentru piața din România?

Jean Baptiste Dernoncourt: Sunt un optimist de fel. România reprezintă o piață în creștere, cu mult potențial. Există desigur și pietre de încercare, însă fac parte din călătorie. Există provocarea de a alinia creșterea salarială cu productivitatea, la care se adaugă dificultățile în a recruta personal în orașe în care șomajul este aproape zero. Cred însă că această presiune are beneficii în sensul în care ne determină să acționăm diferit în relația cu angajații. Mai sunt lucruri de îmbunătățit în zona infrastructurii, a educației și sănătății.

Kaufland România demarează un amplu proces de extindere a vitrinelor de pește proaspăt și fructe de mare în cadrul rețelei naționale de magazine, ce include și dezvoltarea sortimentelor, care vor ajunge până la 50 de articole per raion.

Astfel, compania își va tripla numărul de vitrine specializate în produse de pescărie, ajungând până la sfârșitul anului financiar 2018 la 46 de magazine dotate cu acest tip de spații cu sortiment îmbogățit.  

Noile raioane se încadrează în trei formate. Cele mai mari vor fi individuale și vor oferi un total de 50 de articole, din care 15 specialități. Celelalte vor avea o mărime medie sau mică, vor fi încadrate în vitrina cu servire asistată și vor cuprinde între 45 și 25 de articole, din care 10, respectiv 5 tipuri de specialități.

Pe lângă gama premium, clienții vor putea găsi și alte sortimente obișnuite de pește proaspăt, de proveniență locală sau internațională, fie întreg, fie tranșat file sau rondele, fructe de mare, dar și icre, salate de pește, pește afumat sau marinat.

De asemenea, angajații de la raioanele de pește proaspăt vor sta la dispoziția clienților cu sfaturi și informații de specialitate cu privire la produsele disponibile.
Primele magazine Kaufland care beneficiază de noile raioane cu sortiment extins de pește proaspăt sunt cele modernizate din Iași, iar în București în hypermarketul ce va fi deschis în cartierul Odăi, sâmbătă, 17 februarie.

Cele 34 de magazine Kaufland România în care vor fi amenajate noi raioane cu sortiment extins de pește proaspăt și fructe de mare de-a lungul acestui an se află în orașe precum: Suceava, Reșița, Brașov, Focșani, Buzău, Bragadiru (jud. Ilfov), Buftea (jud. Ilfov), Constanța, București (cartierele Militari, Energeticienilor și în alte următoare noi magazine), Craiova, Slatina, Pitești, Baia Mare, Gherla, Vatra Dornei, Bistrița, Timișoara, Ploiești, Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Câmpina, Târgoviște, Arad etc.

Kaufland, parte a grupului german Schwarz, este unul dintre cei mai mari operatori din retailul alimentar european, cu peste 1.200 de magazine în șapte ţări (Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croaţia, Bulgaria şi România). În România, retailerul deține o rețea de 118 magazine. În 2016 Kaufland a raportat o cifră de afaceri de 9,69 de miliarde de lei, marcând astfel o rată de creștere de 5,6%.

Carrefour România extinde serviciul „Casa ta – Self Service” în alte trei hypermarketuri din țară - Sibiu, Cluj și Iași Felicia. Odată cu aceste noi lansări, grupul ajunge la un număr de 8 unități naționale, alături de hypermarketurile Băneasa, Brașov, Timișoara, Râmnicu Vâlcea și Market Promenada, proiect pilot la nivel de supermarket.

“Continuăm activitatea de modernizare a hypermarketurilor noastre și ne concentrăm atenția pe calitatea serviciilor pe care le oferim clienților noștri și pe inovație. Casele de marcat Self Check-out folosesc avantajele tehnologiei, clienții având posibilitatea de a scana și plăti singuri produsele. Mai mult, plata se poate realiza atât cu cardul, cât și prin aplicaţia mobilă Carrefour Pay, disponibilă gratuit în AppStore şi în magazinul Google Play”, spune Cătălin Samara, Director Marketing, Digitalizare și IT Carrefour România.

Zona special amenajată pentru serviciul „Casa ta – Self Service” este formată din patru case de marcat tip self check-out şi îi este alocat un supervizor permanent, gata să ofere clienţilor informații și suport.

Carrefour operează pe piața locală 317 magazine dintre care 32 hypermarketuri Carrefour, 232 supermarketuri (212 magazine Market și 20 magazine Express Orange), 42 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact, un magazin de comerț online: www.carrefour-online.ro. Retailerul a încheiat anul 2016 cu afaceri cumulate (prin cele patru companii pe care le deține) de 1,86 miliarde de euro, în creștere cu 8,47% față de anul precedent, situându-se astfel pe poziția a doua în topul celor mai mari retaileri internaționali după cifra de afaceri.

Chiar dacă vorbim de o piață de retail aglomerată, în București fiecare metru pătrat se transformă într-o mină de aur. În acest context, polul expansiunii pentru anul acesta rămâne Capitala pentru majoritatea retailerilor. Discounterul german Lidl nu face excepție de la regulă și intenționează să pună pe listă încă zece magazine în 2018, atât în București, cât și în țară. Ce alte direcții de dezvoltare are retailerul pe listă aflați dintr-un interviu cu Frank Wagner, Președinte al Consiliului de Conducere și CEO Lidl România. 

Cum arată bilanțul anului 2017 pentru industria de retail și care sunt trendurile care au dat tonul?
Frank Wagner: 2017 a fost un an foarte bun pentru toți retailerii din piață. A fost vizibilă creșterea consumului, oamenii au avut mai mulți bani datorită creșterilor salariale. Mai există încă o mică influență datorită reducerii TVA. Și partea de expansiune a fost foarte vizibilă. Întrucât piața a crescut foarte puternic, retailerii s-au extins foarte mult. Ce am observat noi este o scădere a frecvenței de cumpărare. Oamenii vin mai rar la cumpărături, dar volumul achiziționat este mai mare, trend care se vede în orașele mai mari unde oamenii au timp mai puțin pentru cumpărături. O altă tendință este cea de uptrade, de la mainstream la o calitate superioară. Prețul a rămas și în 2017 cel mai important criteriu în procesul de achiziție a unui produs, însă a scăzut în importanță. Ce devine din ce în ce mai important sunt serviciile: amabilitate, curățenie. Așteptările clienților cresc. Se poate observa o scădere a importanței și pe partea de proximitate. Acest criteriu devine normalitate datorită expansiunii, sunt foarte multe opțiuni pe o rază de 500 de metri.
Vizibilă a fost și orientarea către produse bio. În urmă cu trei ani nu erau mulți cei care înțelegeau ce este bio și ce se află în spatele acestui termen. Va continua acest trend și pe viitor și va deveni și mai important.

Ați menționat că frecvența de cumpărare a scăzut. Cât de des mai vin clienții să se aprovizioneze?
Frank Wagner:În general, este foarte dificil de spus pentru că nu putem măsura numărul de clienți, ce se vede este numărul de bonuri. La noi numărul de bonuri nu a scăzut, însă cifra de afaceri a crescut mai mult decât numărul de bonuri care a înregistrat un trend descendent la nivelul pieței. Evoluția acestui indicator depinde foarte mult și de tipul de magazin și de proximitate, dar ne arată că am câștigat clienți noi.
Până la final de an vom menține creșterea peste nivelul pieței, iar pe viitor targetul nostru este să menținem acest ritm.

Din ce zone au venit oportunitățile de creștere a businessului?
Frank Wagner: Am remodelat toate magazinele. Vorbim despre un proiect demarat în august 2016 și pe care l-am încheiat în septembrie 2017. Am lansat proiectul Cămara noastră, am vrut să vedem ce înseamnă gusturi românești adevărate. Dacă vorbim despre factorii externi, se vede o creștere în consum și acesta a fost un element care a influențat atât piața, cât și businessul nostru. Mai este un aspect important: în 40% din piață nu există retail modern. Iar asta se traduce prin oportunități de extindere, dacă facem comparație cu alte piețe.

Dacă vă gândiți la dificultățile cu care v-ați confruntat în 2017, care sunt primele aspecte care vă vin în minte?
Frank Wagner: Am reușit să creștem businessul peste ritmul pieței. Să menținem un avans al afacerilor peste evoluția industriei a reprezentat o piatră de încercare în fiecare an. Un proiect foarte important, cu un risc destul de mare, a fost Roșia din Buzău 1600, prin care am readus pe piață un produs care dispăruse.
La capitolul momente dificile, acestea există în fiecare zi. Prin comparație cu anul precedent, 2017 s-a remarcat printr-un echilibru, nu am avut provocări foarte mari. Însă, forța de muncă devine, atât în momentul de față, cât și pe viitor, o resursă din ce în ce mai importantă. Pentru toți angajatorii aceasta este o provocare foarte mare. Noi avem acum în jur de 5.500 de angajați și vrem să creștem anul viitor cu aproximativ 500 de persoane.

Ce semnale pozitive la nivel macroeconomic vedeți pentru anul viitor care pot susține creșterea pieței de retail?
Frank Wagner: Noi am investit puternic în beneficii și salarii pentru angajați. Există un trend crescător în această direcție și nu cred că 2018 va fi foarte diferit de 2017 sub acest aspect. Și asta se va reflecta și în consum care va continua să crească. Cât despre posibilele amenințări care ar putea să apară anul acesta, noi, ca discounter, nu suntem atât de afectați de o criză financiară, pentru că oamenii se orientează către retailerul care oferă cea mai bună calitate la cel mai bun preț. Chiar și într-o criză există foarte multe oportunități de creștere.
În ceea ce privește problema forței de muncă, dacă în urmă cu trei ani era foarte ușor să găsești oameni buni, pe viitor va fi o luptă pentru forța de muncă.

Care sunt principalele direcții de dezvoltare pentru anul 2018?
Frank Wagner: Vrem să creștem numărul de magazine. La finalul acestui an financiar vom ajunge la o rețea de 220 de magazine. Iar anul viitor vrem peste 15 noi unități. Și în 2018 investim mult în România. Construim la Roman al cincilea depozit și tocmai inaugurăm un nou sediu central pentru companie. Nu cred că pot fi pesimist în aceste condiții.

Cum intenționați să profitați de popularitatea formatului de tip discount în strategia de expansiune?
Frank Wagner: Polul expansiunii atât pentru Lidl, cât și pentru alți retaileri va fi anul viitor tot Bucureștiul. Vedem, de asemenea, un trend de relocare din mediul rural în urban, ceea ce înseamnă că expansiunea retailerilor va urma populația. Se observă creșteri foarte puternice în Iași, Cluj, Arad, Brașov. Aici suntem foarte atenți să ne dezvoltăm, dar nu excludem nici orașele mici. În Brașov, de exemplu, am cumpărat terenul fostei fabrici Poiana. Nu putem vorbi concret de numărul de magazine pe care îl vom deschide în Brașov și acest teren reprezintă un exemplu concret. Nu depinde doar de noi, avem nevoie de toate documentele necesare pentru a începe construcția.

Vorbeați de o orientare spre București. Mai există spațiu pentru expansiune?
Frank Wagner: Da. Bucureștiul are oficial undeva la 1,8 – 2 milioane de locuitori, cu putere de cumpărare mult peste medie. Dacă luăm în considerare cele 3 milioane de locuitori din București și zona Ilfov și criteriul nostru de a deschide magazine în jurul comunităților de aproximativ 20-30.000 de cumpărători pentru un magazin, putem să vorbim despre 100 de magazine sau chiar mai mult. Avem aproximativ 35 de magazine în această zonă. Până la finalul anului financiar (final de februarie 2018 n.red.) vom fi deschis 15 magazine noi la nivel național.

Cum vedeți dinamica pieței de retail anul acesta și care vor fi principalele trenduri în consum?
Frank Wagner: Evoluția pieței depinde foarte mult de puterea de cumpărare. Rămâne însă trendul de uptrade,  iar importanța prețului va continua să scadă. Totodată, serviciile vor deveni mai importante în ecuație, iar oamenii vor continua să mănânce mai sănătos.

În acest context, care vor fi pilonii de creștere pentru Lidl în 2018?
Frank Wagner: Vom continua proiectele din 2017 și în plus vom continua rebrandingul pe partea produselor pentru copii. Vom dezvolta brandul Lupilu în zona produselor non-food de tipul articole de îngrijire, dar și în zona produselor alimentare. De asemenea, vom crește numărul de articole din Cămara noastră, vom dezvolta numărul de SKU-uri în ceea ce privește produsele bio, ne vom concentra pe partea de legume și fructe, respectiv refrigerate. Vom continua să dezvoltăm și marca privată, care are o pondere de 85% din business. Clienții știu ce înseamnă marcă proprie, în urmă cu 5 ani a fost un efort uriaș să explicăm care sunt beneficiile acestor produse. Procentul de 85% în sine nu reprezintă însă un target fix.

Ce alte oportunități de creștere a businessului vedeți anul viitor? Vom vedea proiecte noi în online?
Frank Wagner: Proiectul meu de suflet este Lidl Tour. Avem rezultate bune, vrem să dublăm cifra de afaceri în acest an și ne propunem un target foarte ambițios în 2018. Pe partea de e-commerce nu avem planuri concrete, ține și de strategia companiei la nivel global. Există potențial în această zonă, însă există și mai multe oportunități offline din punctul de vedere al expansiunii. Am niște semne de întrebare dacă este momentul potrivit să intrăm pe online cu produsele food. De exemplu, în momentul de față, în Germania nu există o piață adevărată de online pentru alimente.

Cum vedeți piața de retail per ansamblu și cât de deschisă mai este pentru noi jucători?
Frank Wagner: 60% este retail modern, restul retail tradițional. Cu siguranță există potențial. Toți vrem să creștem. Va fi însă o provocare destul de mare pentru un nou jucător care își propune o investiție greenfield. Cert este însă faptul că loc de expansiune există.
 

Lidl România a definitivat construcția și amenajarea noului sediu central al companiei, un spațiu de peste 12.500 de metri pătrați în care au fost relocați deja cei 312 angajați Lidl de la birouri.
Clădirea de birouri, situată în zona de nord a Capitalei, a beneficiat de folosirea unor tehnologii de construcție de ultimă generație și include dotări și facilități la standarde europene. Sediul central Lidl România este format din două clădiri separate interconectate: prima dintre ele are patru etaje și cuprinde zonele cu facilități pentru angajați, iar cea de-a doua are șase etaje și este compusă din două corpuri simetrice, cu spații de birouri.

„Sustenabilitatea a fost un criteriu pe care l-am luat în calcul în toate demersurile companiei în cei aproape șapte ani de prezență Lidl pe piața locală. Nici noul nostru sediu central, pe care îl inaugurăm astăzi, nu face excepție de la acest standard. Acesta este un proiect conceput pentru a fi cât mai eco-friendly, în linie cu standardele de referință în materie de eficiență, și dispune, în același timp, de facilități excelente pentru angajații noștri”, a declarat Frank Wagner, Președintele Consiliului de Conducere Lidl România.

Multiple beneficii noi pentru angajați

Conceptul sediului central Lidl, România Surprinzătoare, aduce la fiecare nivel al clădirii o asociere cu o zonă a țării, iar o parte dintre cele 25 de săli de întâlniri sunt denumite după locuri unice și surprinzătoare din România. Angajații retailerului german sunt întâmpinați în fiecare dimineață cu fructe proaspete, disponibile pe durata întregii zile, în spațiile de relaxare. În plus, ei își pot prepara oricând o cafea sau un ceai folosind espressoarele din chicinete sau își pot cumpăra o cafea TED’s din cafeneaua amenajată la etajul 4 al clădirii.

Activitatea de lucru se desfășoară în birouri de tip open-space, ce pot acomoda până la 360 de spații individuale. Una dintre principalele facilități destinate angajaților este sala de fitness de 230 mp, cu acces gratuit, unde angajații pot apela și la îndrumările unui instructor de fitness sau pot participa la cursurile de aerobic. De asemenea, în sediu este amenajată o cantină ce oferă un meniu variat, preparat cu produse și ingrediente de la Lidl, atât pentru micul dejun, cât și pentru masa de prânz.

Noul sediu Lidl este prevăzut cu 233 de locuri de parcare, situate la nivel subteran și suprateran – suficiente pentru angajații care doresc să vină la birou cu mașina, 7 stații de încărcare a mașinilor electrice și 40 de locuri pentru cei care optează să vină la birou cu bicicleta. De asemenea, un beneficiu suplimentar oferit de Lidl este microbuzul express care asigură curse dimineața, la începutul zilei de lucru, și seara, la final de program, între sediu și stația de metrou Aurel Vlaicu.

Realizată în parteneriat cu Skanska, clădirea a fost proiectată pentru a îndeplini cerințele sistemului de evaluare britanic BREEAM, cel mai înalt standard de sustenabilitate și eficiență existent în industrie.

Lidl România are un număr total de 5.500 de angajați, iar în acest an, echipa retailerului se va mări cu încă 500 de persoane.

Grupul Carrefour a deschis un supermarket Market în comuna Șiria, județul Arad, ajungând la un număr de 233 de supermarketuri la nivel de rețea.

Noul supermarket cuprinde o gamă de peste 11.000 de produse, iar oferta include peste 1.000 de articole marcă proprie și mai mult de 200 produse bio și dietetice.

Astfel, clienții pot găsi în magazin o sortimentație bogată pe segmentele lactate-brânzeturi, mezeluri, măcelărie, băcănie, panificație și patiserie, legume-fructe, produse aperitiv, semi-preparate, produse congelate, băuturi, produse internaţionale, produse bio şi dietetice, pește proaspăt, produse non-alimentare de igienă şi de întreţinerea casei.

Magazinul are o suprafață de 734 mp și 20 de angajați.

Cu peste 10.100 de magazine în 34 de țări, Grupul Carrefour este al doilea retailer mondial și numărul unu în Europa. În România, compania numără 318 magazine dintre care 32 hypermarketuri Carrefour, 233 supermarketuri (213 magazine Market și 20 magazine Express Orange), 42 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact, un magazin de comerț online.

Profi, retailerul deținut de fondul de investiții Mid Europa Partners, continuă extinderea la nivel local și inaugurează astăzi alte cinci magazine în Botoșani, Ciocănești, Piatra Neamț, Țicleni și Vulcan.

Noua unitate din Botoșani se găsește în format City pe str. Primăverii la nr. 3 și are o suprafață totală de 264 mp, din care sala de vânzări măsoară 193 mp.

În același format se prezintă și unitatea din Piatra Neamț, amplasată pe str. Ana Ipătescu, nr. 4, la parterul blocului A13, cu o suprafață totală de 288 mp, din care suprafața de vânzări este de 209 mp.

Pe o suprafață totală de 346 mp, din care suprafața de vânzări este de 242 mp, magazinul din Țicleni, județul Gorj, se află în format Loco, pe str. Valea Bratuii, nr.5.

Unitatea din Ciocănești, județul Călărași, a fost deschisă în același format, pe str. Principală, nr. 248. Aceasta dispune de o suprafață totală de 400 mp, din care sala de vânzări acoperă 249 mp.

Magazinul din Vulcan, al 20-lea din județul Hunedoara, se prezintă în format Standard și este amplasat pe B-dul Mihai Viteazu, nr. 14, pe o suprafață totală de 525 mp, sala de vânzări măsurând 387 mp.

Cu 712 magazine prezente în 387 de localități, Profi este rețeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România. Retailerul a încheiat anul financiar 2016 cu afaceri de peste 3,54 miliarde de lei, cu aproape 40% mai mult decât în anul fiscal precedent, iar pentru 2017 retailerul estimează că va atinge pragul de 1 miliard de euro.

Retailerul german Kaufland România deschide sâmbătă, 17 februarie, magazinul cu numărul 119 al rețelei și cel de-al 13-lea din Capitală. Acesta este ultimul hypermarket pe care-l va inaugura retailerul în acest an financiar, din totalul de șase ce și-au deschis porțile în anul financiar 2017- 2018. Pentru 2018, Kaufland România și-a propus inaugurarea a 10 magazine pe plan local și are un buget total de investiții de 200 de milioane de euro.

Odată cu inaugurarea magazinului, compania creează peste 130 de noi locuri de muncă în București. Unitatea este localizată în cartierul Odăi, pe șoseaua Alexandriei, nr. 152, sector 5 și are o suprafață de vânzare de 3.414 metri pătrați, încadrată într-o suprafață totală de 5.201 metri pătrați. Parcarea oferă 239 de locuri pentru mașini, dintre care 6 locuri pentru familii și 10 pentru persoane cu dizabilități. Cei care folosesc bicicleta ca mijloc de transport au la dispoziție 12 rastele. 

De asemenea, acesta este primul magazin din București prin care Kaufland România implementează proiectul de extindere a raioanelor de pește proaspăt, după un concept cu sortiment îmbogățit, și care va fi adus în 34 de magazine din rețea.

„Ne menținem dinamici și continuăm extinderea rețelei în întreaga țară, inclusiv în Capitală, unde considerăm că mai există potențial de dezvoltare. Noul magazin aduce și un sprijin însemnat pentru comunitatea locală, din mai multe puncte de vedere. Este unul dintre hipermarket-urile cu cel mai mare număr de angajați și ne bucurăm că astfel reușim să creăm noi locuri de muncă. În același timp, și acest magazin oferă un sortiment axat pe produse din România, în proporție de peste 50%, iar sprijinind cumpărarea acestora, încurajăm economia locală”, spune Valer Hancaș, Director Comunicare & Corporate Affairs, Kaufland România.

Special cu ocazia deschiderii, Kaufland organizează sesiuni de degustare de bunătăți și invită clienții în noul magazin să savureze gustul prospețimii, începând cu sâmbătă, 17 februarie și până marți, 20 februarie, inclusiv:

Programul de lucru în magazin este de la 7:30 la 22:30 de luni până sâmbătă, iar duminică de la ora 8:00 la 20:00.

Galeria comercială din cadrul magazinului este dotată cu Food Court integrat, cuprinde Fornetti Food and Beverages și bistro Gourmand cu mâncare caldă. Tot în cadrul galeriei se află și un punct de difuzare a presei Tabac Xpress, farmacie Help Net și bancomat BRD. Kaufland pune la dispoziție și un punct Grill în exteriorul magazinului.
Printre raioanele disponibile se numără cele de legume – fructe, vitrină cu servire asistată, dar și raioanele de brutărie, alimente de bază, dulciuri, băuturi, produse nealimentare și drogherie.

Kaufland, parte a grupului german Schwarz, este unul dintre cei mai mari operatori din retailul alimentar european, cu peste 1.200 de magazine în șapte ţări (Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croaţia, Bulgaria şi România). În 2016, Kaufland a raportat o cifră de afaceri de 9,69 de miliarde de lei, marcând astfel o rată de creștere de 5,6%.

Discounterul german Aldi Süd intră în luna martie pe piața din Italia prin deschiderea, în primă fază, a zece magazine. Până la finalul anului, retailerul are în plan alte 35 de noi locații, scrie Retailytics.com.

Primele zece magazine vor fi deschise pe 1 martie în regiunile din nordul Italiei Emilia-Romagna, Friuli-Venezia Giulia, Lombardia, Trentino-Alto Adige și Veneto. Pe site-ul companiei, retailerul a afișat un anunț prin care își arată interesul pentru terenuri cu suprafețe cuprinse între 1.000 și 1.500 de mp din nordul Italiei până în zona Toscanei.

Hofer, divizia responsabilă cu această nouă piață, a adaptat conceptul magazinelor oferind cumpărătorilor o experiență de cumpărături modernă și accesibilă. Spre exemplu, magazinul din Castellanza, la nord de Milano, beneficiază de o fațadă de sticlă și insule generoase în interiorul magazinelor.

Potrivit Lebensmittel Zeitung, oferta Aldi va cuprinde în medie 1.900 de SKU-uri, produsele marcă privată reprezentând circa 85% din sortimentație. O atenție deosebită va fi acordată produselor locale, care vor avea o pondere de 75% din gamă, în timp ce 80% din fructe și legume vor proveni de la producători italieni.

Traficul de clienți din magazinele rețelelor internaționale rămâne pe un trend ascendent și în 2017, potrivit analizei calitative integrate în studiul Shopping Basket realizat lunar de Progresiv în parteneriat cu agenția Mercury360. Astfel, media anuală a numărului de coșuri de cumpărături existente la casele de marcat în momentul vizitelor în magazin a fost anul trecut de 2,05, în ușoară creștere față de 2016, când media a fost de 1,78.

Interesant este însă faptul că cea mai mare creștere a traficului s-a înregistrat în canalul de discount, cu o medie anuală a numărului de coșuri întâlnite la casa de marcat de 3,00 față de 2,1 în 2016, acestea fiind urmate de hypermarketuri (2,09). Acest lucru confirmă dezvoltarea acestui canal de vânzare, tot mai mulți cumpărători orientându-se către magazinele de tip discount. Tot la capitolul aspecte demne de menționat se numără și o ușoară scădere pe formatul de supermarketuri, media anuală a numărului de coșuri de cumpărături întâlnite la casele de marcat în 2017 fiind de 1,79 față de 2,6 în 2016. Cu toate acestea, cel mai mic număr de coșuri s-a înregistrat în segmentul magazinelor cash&carry (1,32). Dacă vorbim însă despre rețelele de magazine, cel mai mare număr de coșuri de cumpărături la casele de marcat a fost înregistrat de hypermarketul Cora (3,55), urmat de magazinele de tip discount Penny Market și Lidl, cu o medie de 3,00. La polul opus se află magazine Market și Metro Cash&Carry, unde a fost întâlnit, în medie, un singur coș de cumpărături. Această situație se poate datora însă și intervalului orar la care s-au realizat vizitele în magazin.

În ceea ce privește procentajul mediu anual al caselor de marcat deschise, raportul dintre casele de marcat deschise și casele de marcat existente în magazinele rețelelor internaționale a rămas la același nivel cu 2016, respectiv 40%. Acest lucru demonstrează că locațiile au folosit mai puțin de jumătate din resursele de care ar fi putut dispune. Cât despre magazinele care au înregistrat un procentaj mai mare de case de marcat deschise, pe primele poziții se află Mega Image, Carrefour și Lidl, retaileri care au operat anul trecut, în medie, cu una din două case de marcat deschise (55%, 53%, respectiv 52%). Dacă comparăm acest indicator cu mediile înregistrate anul precedent, în 2017 ponderea caselor de marcat deschise a crescut în rândul rețelelor Carrefour (53% vs. 37% în 2016) și Metro (32% vs. 31%), în cazul celorlalte rețele procentajul anual al caselor de marcat deschise versus existente fiind în scădere.

Alte aspecte relevante

•  Timpul mediu petrecut în magazinele fizice la o vizită pentru cumpărăturile din Shopping Basket este de 30 de minute. Comparativ cu anul 2016, în unitățile de tip supermarket se remarcă o creștere a timpului mediu petrecut în magazin (31 de minute versus 28 de minute). La polul opus, magazinele cash&carry au înregistrat o scădere de 7 minute a timpului petrecut în magazin anul trecut față de 2016.
•  Comparând rezultatele înregistrate în magazinele fizice și cele online, se observă faptul că acestea din urmă au beneficiat de un timp mediu mult mai mic petrecut în magazine, respectiv 7. Acest lucru se datorează faptului că în cazul achizițiilor online shopperul nu trebuie să se strecoare prin aglomerație sau să se așeze la cozi.
•  Spre deosebire de anii precedenți, când media de timp petrecută la casele de marcat se situa la 4-5 minute per vizită în magazin, în 2017 timpul mediu pe canale de vânzare a variat între 2 și 7 minute. Cele mai multe minute petrecute la casele de marcat au fost înregistrate în magazinele Cora și Carrefour, unde timpul mediu a fost de 12, respectiv 8 minute.
•  La capitolul curățenie, în afară de magazinele Cora și Metro incluse în studiul pe 2017, toate celelalte locații au avut de suferit la capitolul curățenie. Principalele probleme remarcate au fost podeaua murdară – în special în cazul raioanelor de fructe și legume - ambalajele și lăzile de marfă lăsate pe raion.

Metodologie

În 2017, pentru al 13-lea an consecutiv, în rubrica „Shopping Basket” au fost publicate lunar analize ale prețurilor și analize calitative realizate în rețelele internaționale de magazine alimentare din România. Shopping Basket este un studiu de tip Mystery Shopping, fiind realizat de agenția de servicii integrate de marketing și comunicare Mercury360. În analiza calitativă au fost urmăriți indicatori de timp (numărul de minute petrecute în magazin și la casa de marcat), de trafic (numărul coșurilor de cumpărături întâlnite la casele de marcat și procentajul caselor de marcat deschise din cele existente), cât și calitatea mercantizării și nivelul de curățenie pe suprafața de vânzare.
În analiză sunt incluse 11 rețele internaționale și cele mai importante trei magazine online. Astfel, în 2017, cumpărăturile pentru Shopping Basket s-au realizat timp de 11 luni, între datele 1–6 ale lunii, în  rețelele internaționale de retail Auchan, Cora, Kaufland, Carrefour, Market, Mega Image, Profi, Selgros, Metro, Lidl și Penny Market și în magazinele online carrefouronline.ro, cora.ro si emag/supermarket.ro (Mega Image). Locațiile de cumpărături au fost schimbate trimestrial, astfel: în trim. I au fost alese locații din sudul țării (excl. Bucureștiul), în trimestrul al II-lea au fost vizitate magazine din centrul și vestul țării, în Q3 a fost acoperită zona din nord-estul țării, iar în Q4 doar Capitala.

Retailerul Mega Image continuă să investească în crearea de noi experiențe pentru cumpărătorii săi, cel mai recent proiect fiind Casual Bistro. Bistroul a fost inaugurat la începutul lunii februarie în concept store-ul din Băneasa și pune la dispoziția clienților o varietate de beri artizanale, wine pairing cu brânzeturi, specialități din carne, deserturi de la Emilia Cremeria și sendvișuri.

Concept store-ul din Băneasa a fost inaugurat la finalul lui 2015, investiția ridicându-se la 8 milioane de euro. Magazinul are o suprafață de vânzare de 2.100 de metri pătrați și integrează toate conceptele speciale testate de retailer în celelalte unități ale sale, precum Equilibrium Health & Wellness, Wine Gallery, Gusturi Românești și insula Angst.

Mega Image deține o reţea ce cuprinde în prezent 600 magazine în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image, Shop&Go, Gusturi Românești. Potrivit celor mai recente raportări, Mega Image a înregistrat o cifră de afaceri de 4,35 miliarde de lei, în creștere cu 21,39% față de anul anterior, iar în 2017 compania a înregistrat un avans double-digit potrivit declarațiilor lui Vassilis Stavrou, Directorul General al Mega Image.

Divizia franceză a gigantului online Amazon intenționează să recruteze 2.000 de angajați pentru a susține ritmul accelerat de creștere a businessului. Amazon.fr este cel mai popular magazin online atât din Franța, cât și din Belgia, scrie Retaildetail.eu.

În afara procesului de recrutare, compania construiește un nou centru de distribuție, al șaselea din Franța. Amazon Franța număra în 2016 4.000 de angajați, cifră care urmează să crească până la 7.500 de persoane până la finalul acestui an.

„Situația economică ne-a încurajat să investim mai mult în Franța. Noile locuri de muncă reprezintă rezultatul investițiilor pe care le-am făcut pentru a fi cât mai aproape de clienții noștri și pentru a ne extinde rețeaua de distribuție”, a afirmat Frédéric Duval, CEO-ul Amazon Franța.

Acesta vrea să faciliteze livrările în aceeași zi și a anunțat lansarea asistentului inteligent Alexa, disponibil pe piața franceză.

Site-ul Amazon.fr are în medie 18-20 de milioane de vizitatori unici pe lună, un număr care continuă să crească. În plus, magazinul este în topul popularității și în Belgia, unde a atras anul trecut 158 de milioane de vizualizări.

Categoria mărcilor private, care cunoștea în urmă cu câțiva ani o ascensiune fulminantă a vânzărilor, ține de ceva timp piciorul pe frână, ceea ce se traduce printr-o scădere moderată, însă constantă, a ponderii din totalul industriei bunurilor de larg consum. Cu toate acestea, retailerii încearcă să monetizeze potențialul segmentului atât prin lansări de produse private label premium, cât și prin exportul acestor articole în rețelele lor de magazine din afara țării.

Mărcile private ale retailerilor au ajuns anul trecut la o cotă de 12,5% din piața totală a bunurilor de larg consum, în scădere cu 0,3 puncte procentuale față de 2016, arată datele Nielsen Retail Audit. Singura categorie din FMCG care s-a aflat pe un trend ascendent în perioada analizată a fost cea a mărcilor private de băuturi alcoolice, cu o pondere de 4,1% din total. În schimb, segmentele food (unde mărcile private dețin o pondere de 18%), non-food (9,8%) și băuturi non-alcoolice (5,6%) s-au aflat la polul opus, înregistrând scăderi. Corelând aceste date, peisajul este destul de clar: ponderea mărcilor private în vânzările FMCG din România este sub media țărilor din Europa de Est (17%) și de peste două ori mai mică decât procentul înregistrat la nivelul Europei de Vest (30%). Clasamentul țărilor cu cea mai ridicată rată de penetrare a mărcilor private este condus de Spania (40%), Belgia (35%), Franța (34%) și Olanda (31%). În schimb, în Serbia, Estonia, Lituania sau Letonia ponderea private label este de până în 10%, potrivit datelor Nielsen.

Revenind la România, scăderea ușoară a interesului consumatorilor față de mărcile proprii ale retailerilor, pe majoritatea categoriilor de produse, este determinată de continuarea creșterii puterii de cumpărare și a orientării spre brandurile naționale, care în perioada post-criză au devenit aspiraționale pentru aceștia, consideră Cătălin Samara, Director Marketing, Digitalizare și IT Carrefour România.

Totuși, aproape toate familiile din România au cumpărat cel puțin o dată un produs marcă proprie în perioada analizată, cu o frecvență de patru ori pe lună, cheltuind în medie 13 lei la un act de cumpărare pe aceste produse, relevă informațiile furnizate de GfK referitoare la consumul casnic al gospodăriilor din România. Ponderea cea mai ridicată a mărcilor private este vizibilă în cazul produselor alimentare. Mai mult, categoriile unde mărcile proprii s-au remarcat în evoluție, având și o pondere semnificativă, sunt specialitățile de brânză, peștele și fructele de mare la conservă, pizza congelată, legumele congelate, înghețata. În cazul celor non-alimentare se remarcă șervețelele umede pentru îngrijirea casei și batistele de hârtie, au mai precizat reprezentanții GfK.

Creștere la raft. Chiar dacă la nivel de piață tendința generală este de scădere moderată, la raft situația arată diferit, în condițiile în care mulți retaileri mari vorbesc despre un avans al categoriei în 2017 comparativ cu 2016. Astfel, în cazul magazinelor Kaufland, cele mai dinamice categorii de marcă privată au fost anul trecut cele de fresh (lactate, mezeluri, înghețată) și non-food (accesorii biciclete, unelte, accesorii auto), spune Valer Hancaș, Director Corporate Affairs&Comunicare Kaufland România.

„Există o dinamică și pe alte categorii de marcă proprie. Printre cele care au avut o evoluție pozitivă sunt conservele de legume, conservele de pește, siropurile, produsele de copt, pastele, cerealele. În schimb, sunt anumite categorii pe care le considerăm mature, în special în categoria de food uscat, unde a fost atins un oarecare echilibru între mărci proprii și brand”, completează Valer Hancaș.

În ceea ce privește dinamica produselor private label în magazinele Mega Image, Raluca Alexandrescu, Loyalty&E-Commerce Marketing Manager al companiei, oferă drept exemplu categoriile fresh, care au înregistrat creșteri de două cifre versus 2016. „Categoria ready meal a fost una dintre cele mai dinamice atât datorită pieței, creșterii cererii, cât și lansării brandului Mega Apetit”, adaugă Raluca Alexandrescu.

La rândul său, Mihaela Domșa, Director Comercial Profi, susține că la nivelul magazinelor Profi consumul a migrat către produse de calitate mai bună din categoria marcă privată, pe fondul evoluției salariului minim. Cel mai mare avans vine din zona vinului de masă, a băuturilor din fructe, nectarurilor și a cafelei măcinate, non-instant. În schimb, există o tendință de scădere a vânzărilor de private label pe margarină în contextul în care consumatorii optează pentru achiziția de unt.

De asemenea, în magazinele Metro Cash&Carry categoriile în care marca privată a afișat cele mai mari vânzări sunt lactate, ouă și pește.

Premiumizarea categoriei. Pentru Carrefour, mărcile proprii reprezintă un element de diferențiere în piață, dar și o modalitate de fidelizare a clienților prin oferirea unei game variate de produse la prețuri mai mici față de brandurile naționale (cu minim 20%). „Cu această gamă de produse acoperim toate palierele de preț, de la prim preț până la gama mainstream și chiar produse din segmentul high quality/gourmet. Produsele marcă proprie Carrefour regrupează și produse precum Carrefour Bio, Terre d’Italia, Reflets De France. Anul trecut au fost lansate șapte produse marcă proprie în gama de produse de larg consum printre care regăsim: uleiul, aluatul foietaj, vinetele tocate, mazărea verde, cafeaua solubilă expresso și cârnații”, precizează Cătălin Samara.

Pe de altă parte, Lidl, retailer a cărui ofertă de produse este formată în proporție de 80% din articole private label, dezvoltă în fiecare an campanii speciale pentru sărbătorile de Paște și Crăciun, cum ar fi gama Deluxe. În plus, compania mizează pe sortimenația diversificată pe zona de bio, unde majoritatea produselor sunt de import. Cu toate acestea, Lidl a încheiat în urmă cu un an contracte și cu furnizori români de fructe și legume bio, care aprovizionează cele 220 de magazine din rețea.

Și Kaufland și-a diversificat portofoliul de produse private lavel pentru a răspunde preferințelor și stilurilor de viață diferite ale consumatorilor – de la premium (Exquisit), bio (K-Bio), pentru vegani, vegetarieni sau persoane care țin post sau urmează o dietă (K-take it veggie), alimente de bază sau pentru viața de zi cu zi sub marca K-Classic, ce cuprinde peste 2.000 de produse, precum și un sortiment de vinuri (Cultura Vini). Anul trecut, retailerul german a lansat marca K-Vreau din România, realizată în exclusivitate cu producători locali.

Potențial pentru export. Odată cu dezvoltarea apetitului consumatorilor pentru produse autohtone, oferta din magazine a cunoscut o creștere accentuată și pe zona mărcilor private. Astfel, există în prezent retaileri care exportă produsele private label realizate în România în magazinele din alte țări. Acesta este și cazul Lidl, care colaborează cu peste 200 de furnizori locali, și care a crescut anul trecut numărul produselor exportate. „Exportăm în țările din Uniunea Europeană, în care Lidl este prezent. Sunt mai mulți factori care influențează această decizie, printre care se numără și cererea pe care o primim din anumite state, dar și capacitatea partenerilor noștri de a produce cantitățile solicitate. De exemplu, vara trecută am exportat în Cehia pepeni roșii de origine românească. Exportăm undeva la peste 20 de milioane de euro anual”, spun reprezentanții companiei.

La rândul său, Mega Image exportă produse din gama Gusturi românești către Belgia, pe tematica produselor specifice românești, iar în Grecia berea marcă privată 365 se bucură de succes, afirmă Raluca Alexandrescu.

O politică similară are și Kaufland, care exportă în magazinele din alte țări, produse marcă privată, realizate în România, din categoria food (alimente de bază, băuturi răcoritoare) sau non-food (șervețele umede, bureți de vase, produse de curățenie).

„Practic, a depins de producătorii locali, odată ce aceștia au început să participe la licitațiile internaționale organizate pentru realizarea produselor marcă proprie Kaufland. Primele colaborări internaționale cu producători români au început acum mulți ani. Există potențial de dezvoltare”, concluzionează Valer Hancaș.

KaDeTe, primul supermarket dedicat start-up-urilor din diferite industrii, inclusiv FMCG, va fi deschis în luna martie, la Berlin. Magazinul le va falicita brandurilor recent lansate și companiilor accesul la clienți și achizitori, scrie Retaildetail.eu.

KaDeTe devine astfel primul magazin care va comercializa doar produse care nu au fost lansate în retail sau există pe piață de foarte puțin timp. Peste 200 de producători de alimente s-au înscris pentru a-și vinde produsele în acest supermarket. În plus, vânzarea propriu-zisă reprezintă doar un element din experiența KaDeTe, întrucât vorbim de un spațiu în care poți realiza studii de piață.

„Ideea nu se referă doar la crearea unui magazin dedicat pentru noi produse. Reprezintă și o soluție pentru start-up-uri pentru a câștiga informații importante despre produsele lor astfel încât să devină nume credibile în industrie”, au spus fondatorii KaDeTe.

Consumatorii pot încerca și pot cumpăra produse noi, inovatoare, în timp ce achizitorii vor avea acces la vânzările realizate și studii de piață aplicate astfel încât pot decide ce produse aleg pentru listarea în magazinele lor.

Piața neagră a țigaretelor a scăzut semnificativ în ianuarie 2018 (2,7 p.p. față de noiembrie 2017), până la 15,6% din totalul consumului, aceasta fiind cea mai importantă scădere înregistrată din martie 2016. Procentul se află ușor sub media anuală a comerțului ilegal din 2017, de 16%.

„Diminuarea comerțului ilicit la nivel național se datorează scăderii în regiunile unde proponderent se comercializează cheap whites, sursă care în ianuarie a înregistrat o scădere semnificativă de 13,6 p.p. până la 50,2%, din totalul pieței negre”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.

„Peste patru miliarde de țigarete au fost vândute anul trecut pe piața neagră din România. Încasările anuale de aproape trei miliarde de lei ale contrabandiștilor vor începe să scadă doar atunci când vor fi îndeplinite două criterii fundamentale: predictibilitatea fiscală pentru jucătorii onești, care contribuie substanțial la bugetul statului, și transformarea luptei cu rețelele de contrabandă într-o prioritate națională. Deși au fost făcuți pași concreți în direcția predictibilității prin introducerea calendarului multianual de creștere a accizei, anii recenți au dovedit că acțiunile sporadice anti-contrabandă ale autorităților nu pot opri inundarea pieței românești cu produse netaxate și neverificate”, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice în cadrul British American Tobacco Europa Centrală și de Sud.

În 2017, Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală a Vămilor, în cooperare cu alte instituții de aplicare a legii din România, inclusiv cu administrațiile vamale din statele vecine (R. Moldova, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Serbia) a organizat „Operaţiunea SCUT” pentru combaterea traficului ilicit cu țigarete și produse din tutun la frontierele UE. În cadrul acestor operațiuni, au fost intensificate controalele la frontiera României, controalele în trafic, piețe, târguri și oboare, iar aceste acțiuni vor continua și pe parcursul anului 2018. 

Producătorii de țigarete atrag atenția asupra pericolului abrogării de către Parlament a OUG 54/2010 referitoare la reducerea evaziunii fiscale, ceea ce ar duce la reinstituirea regimului nereglementat  de vânzare a țigaretelor în magazinele Duty Free și la creșterea iminentă a contrabandei. Ei consideră că, pentru reducerea traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară aproape nestingherit în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.

Traficul ilicit de țigări prejudiciază anual statul român cu peste 650 milioane de euro (aproximativ 3 miliarde de lei). Bugetul de stat pierde circa 50 de milioane de euro lunar din cauza pieței negre. Pentru fiecare procent adăugat pieței ilegale de tutun, bugetul de stat pierde anual încă 40 milioane de euro.

După succesul înregistrat prin lansarea Amazon Go pentru publicul larg, retailerul ia în calcul să deschidă alte șase locații anul acesta, scrie presa internațională care citează surse apropiate companiei. Pe lista scurtă a locațiilor pe care Amazon le are în vizor se numără Seattle, unde a fost deschisă de altfel și prima unitate comercială, dar și Los Angeles. În Seattle au fost deja identificate trei zone cu potențial pentru extinderea conceptului dezvoltat de Amazon.

Primul magazin Amazon Go a fost inaugurat la finalul lunii ianuarie și are ca inovație principală tehnologia  “Just walk out” prin care cumpărătorii își scanează telefonul la intrare, își pot pune produsele în plasă și, odată finalizate cumpărăturile, pur și simplu pot să iasă din magazin, fără să mai aștepte la casele de marcat.

Potrivit specialiștilor din piața de retail, Amazon încearcă prin acest concept să readucă clienții în magazinele fizice. Mai mult decât atât, în piață există și speculații potrivit cărora, retailerul ar putea implementa tehnologia “Just walk out” și în magazinele Whole Foods, achiziționate anul trecut pentru 13,7 miliarde de dolari.
 

Retailerul german Metro Cash & Carry și guvernul din Republica Tatarstan au semnat un acord pentru dezvoltarea rețelei Metro în districtul federal rus, scrie presa străină.

Astfel, până în anul 2020, rețeaua intenționează să deschidă încă 150 de magazine sub franciza Fasol, deja prezentă pe piața rusă. În plus, Metro va dezvolta un format nou de magazin mic, situat în locații comerciale mai puțin dezvoltate, în apropierea zonelor rezidențiale, cu focus pe produse proaspete.

În acest fel, retailerul va contribui la reducerea traficului, cumpărătorii din zonele în care vor fi construite magazinele nemaifiind nevoiți să meargă la cumpărături în magazinele mari, ce nu sunt situate în proximitate. Pentru acest proiect, Metro a achiziționat deja teren, iar lucrările de construcție au început.

Retailerul german Metro a raportat o creștere de 0,8% a afacerilor în primul trimestru al anului financiar 2017/18, de până la 10,1 miliarde euro. De asemenea, vânzările retailerului în țara natală au crescut cu aproximativ 2%, cele din Rusia au scăzut cu 9%, iar la magazinele Real vânzările s-au situat la două miliarde de euro, la același nivel cu anul trecut. Metro Group este una dintre cele mai mari şi mai extinse companii de retail din lume, cu 2.000 de locaţii în 29 de ţări şi peste 220.000 de angajaţi.