Lagardére Travel Retail, grupul francez care operează rețeaua de proximitate 1 Minute, investește într-un nou concept de magazine pe piața locală. În prezent retailerul operează opt magazine sub acest brand, în stațiile de metrou din București, dar și în aeroporturile din Timișoara și Sibiu.

Hub Convenience, este un format de tip convenience, cu o suprafață medie de vânzare de 15-25 de metri pătrați, pe care retailerul îl implementează în prezent în stațiile de metrou din Capitală, dar și în alte canale de vânzare, cum sunt de exemplu aeroporturile. Primul magazin a fost deschis în septembrie 2015, în București, iar anul acesta rețeaua a fost extinsă cu șase puncte de vânzare, cea mai recentă deschidere fiind magazinul Hub Convenience din incinta stației de metrou Piața Muncii.

”Am dezvoltat acest concept pornind de la know-how-ul Lagardère în Travel Retail acumulat în cei peste 165 de ani de afaceri în acest domeniu. La nivel global, suntem prezenți cu acest brand în nouă țări. Prin introducerea Hub Convenience în România, ne dorim să oferim călătorilor care folosesc metroul bucureștean, o experiență de cumpărături diferită de comerțul obișnuit”, a declarat Petruța Ioniță, Head of Marketing and Store Planning Lagardère Travel Retail.

Divizie a grupului internațional Lagardère, Lagardère Travel Retail este unul dintre cei trei jucători principali de pe piața de Travel Retail din întrega lume, cu peste 4.100 de magazine pentru trei linii de afaceri: Duty-free & Luxury, Travel Essentials și Foodservice.

În România, compania este prezentă de peste 20 de ani pe piața comerțului în zonele de tranzit (Travel Retail) și operează o rețea de peste 230 de magazine pentru segmentele de News & Convenience, Gifts & Souvenirs și Foodservice, cu mai multe branduri, dintre care cele mai cunoscute sunt Inmedio, Relay, 1 Minute și So! Coffee. În 2016 compania a raportat pe piața locală o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro, în creștere cu 20% față de anul precedent.

Comerțul cu alimente, băuturi și tutun a înregistrat în primele șapte luni ale anului un avans de 3,8% ca serie brută și o creștere de 3,4% în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, anunță Institutul Național de Statistică.

În luna iulie vânzările de alimente, băuturi și tutun s-au majorat cu 6,1% ca serie brută, iar în funcție de numărul de zile lucrătoare avansul a fost de 4,7% față de luna iulie a anului trecut.

Prin comparație cu luna  iunie, datele INS indică o creștere de 6,2% ca serie brută și un avans de 1,7% ajustată sezonier pentru vânzările de alimente, băuturi și tutun.

Per ansamblu, volumul vânzărilor cu amănuntul , cu excepția vânzărilor de autoturisme a raportat în primele șapte luni ale lui 2017 o creștere de 10,7% ca serie brută, respectiv 10,1% în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate.
 

Sodexo a ajuns la 11.500 de comercianți care acceptă plata cu cardurile de masă Gusto Pass, aproximativ 35% din tichetele de masă fiind emise în format electronic.

De la lansarea tichetelor de masă electronice Gusto Pass pe piața din România, Sodexo a distribuit aproximativ 240.000 de carduri pentru angajații companiilor partenere, din industrii precum: IT, telecomunicații, e-Commerce, Business Process Outsourcing (BPO) și call center, automotive, bunuri de larg consum, transporturi. Din totalul tichetelor de masă pe care Sodexo le emite în prezent, aproximativ 35% sunt în format card.

Mai mult, plățile contactless reprezintă 80% din totalul tranzacțiilor realizate cu cardurile de masă Gusto Pass.

„În această direcție de digitalizare a proceselor, inclusiv a plăților cu cardul, tichetele de masă electronice contribuie la educarea pieței, atât a comercianților, care utilizează un POS la acceptarea plăților cu carduri de masă, cât și a angajaților, care, în acest context, își schimbă comportamentul de a utiliza cu precădere cash”, declară Sven Marinus, CEO Sodexo Benefits & Rewards Services România.

În prezent, valoarea nominală maximă a tichetului de masă este de 15,09 lei.

La nivel internațional, grupul Sodexo oferă 65%-70% din volumele sale de tichete pe carduri.

Grupul Sodexo este prezent în România din 1998 și are 1.470 de angajați. La nivel mondial, compania operează în 80 de țări cu peste 420.000 de angajați și are o cifra de afaceri de 18 miliarde de euro.

Francezii de la Auchan au raportat o creștere de 11% a vânzărilor în primele șase luni ale anului la nivelul Europei de Est – regiune din care face parte și România, anunțând că Ungaria, Ucraina și mai ales România au înregistrat rezultate foarte bune în acest interval, nefiind comunicate însă și valorile.

”În Europa de Est, Ungaria, Ucraina și România au continuat să înregistreze o performanță solidă a vânzărilor. De cealaltă parte, Rusia a înregistrat o scădere a vânzărilor în moneda locală, acest lucru datorându-se mediul macroeconomic dificil, dar și scăderii puterii de cumpărare”, se arată în raportul financiar publicat de companie.

Primele șase luni ale acestui an au adus o mutare strategică pentru francezii de la Auchan pe piața locală, retailerul încheind un parteneriat cu OMV Petrom pentru dezvoltarea unei rețele de magazine de proximitate sub brandul MyAuchan în stațiile Petrom. Până în prezent retailerul a bifat patru deschideri, iar rețeaua va ajunge la 15 unități comerciale până la finalul anului.

La nivelul grupului, divizia Auchan Retail a înregistrat venituri nete de 25,9 miliarde de euro, în creștere cu 2,1% față de aceeași perioadă a anului trecut la rate de schimb curente. 

Auchan este unul dintre principalii jucători pe piața de retail mondială, activând în 17 țări. În România, retailerul deține 33 de hypermarketuri și 4 magazine de proximitate MyAuchan. Anul trecut, Auchan Retail România a raportat o cifră de afaceri de 1,09 miliarde de euro, în creștere cu 10% față de anul precedent.

REWE România continuă planul de extindere și deschide în luna septembrie patru noi magazine Penny Market în București și în alte trei județe din România. Astfel, grupul ajunge la 209 magazine deschise până în prezent.

Prima deschidere din luna septembrie este planificată pentru 6 septembrie, reprezentând un magazin Penny Market localizat pe Șoseaua Colentina din Capitală. Unitatea are o suprafață de 878 mp și 14 angajați.

Seria inaugurărilor va continua cu un magazin Penny Market în Brăila (2.172 mp și 30 de angajați), Penny Market Bacău (1.161 mp și 16 angajați) și Penny Market Simeria (județul Hunedoara), cu 1.408 mp și 15 angajați.

REWE România a deschis primul magazin Penny Market în 2005. Întreaga rețea este deservită de 3 centre logistice situate în localitățile: Ștefăneștii de Jos, Turda și Bacău. În prezent, grupul deține 209 magazine Penny Market la nivel național și aproximativ 4.000 de angajați. Expansiunea locală continuă și în acest an cu un număr de 20 – 25 de magazine noi. Compania a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de 2,86 miliarde de lei, în creștere cu circa 8% față de anul precedent și a raportat un profit net de 23,75 milioane de lei, în creștere cu circa 85%.

Citiți în numărul din septembrie un interviu acordat în exclusivitate revistei Progresiv de către Oliver Eifler, Managing Director al Penny Market, în cadrul căruia acesta detaliază traseul pe care compania l-a parcurs în procesul de remodelare al rețelei de magazine și de ce acest pariu de 80 de milioane de euro anual a fost unul riscant.

Proximitatea a fost, este și va fi unul dintre cele mai importante criterii în alegerea de locații ca destinații pentru cumpărături. Acest segment continuă să fie pe un trend pozitiv: în 2015 magazinele de proximitate ocupau locul 3 în preferințele cumpărătorilor, iar anul trecut au mai urcat o poziție. Cât despre anul anul acesta, primele opt luni au adus 149 de noi deschideri pe acest segment, câțiva dintre retailerii internaționali venind chiar cu mișcări-surpriză. D

Cei mai mari jucători pe segmentul de proximitate sunt rețelele Profi (care activează în această zonă cu toate cele trei formate – Profi, Profi City și Profi Loco), Carrefour (Express, Express Orange, Contact), Mega Image (Shop&Go), Metro Cash&Carry (La Doi Pași), Lagardere Travel Retail (1 Minute) și, de curând, Auchan (MyAuchan). Deloc de neglijat când vine vorba de comerțul de proximitate sunt retailerii independenți, mai ales dacă avem în vedere faptul că cei mai importanți zece jucători au bifat anul trecut afaceri cumulate de 1,38 miliarde de lei, în creștere cu 7% față de 2015.

Împreună, acești retaileri au reușit să aducă segmentul de proximitate în topul preferințelor cumpăratorilor, arată datele Nielsen din studiul Shopper Trends. Astfel, dacă în urmă cu doi ani magazinele de proximitate reprezentau a treia opțiune în clasamentul destinațiilor pentru cumpărături, în 2016 acest format urcă încă o poziție. În aceste condiții, retailerii internaționali au continuat să apese pedala de accelerație astfel încât în primele opt luni din acest an numărul magazinelor de proximitate operate de către aceștia a urcat cu 149 de noi deschideri. De dragul jocului statistic, merită menționat că în aceeași perioadă din 2016 marile rețele au bifat 89 de deschideri în proximitate, în timp ce în 2015 cifrele arată un număr de doar 88 de inaugurări.

Cât au pariat marii retaileri pe cartea proximității

Campionul deschiderilor în segmentul de proximitate în primele șapte luni rămâne retailerul Profi, deținut de fondul de investiții britanic Mid Europa Partners, care a bifat de la începutul anului nu mai puțin de 102 de magazine. Cele mai multe deschideri au fost în formatul Loco (54), sub brandurile Profi City și Profi fiind inaugurate 29 de unități, respectiv 19.

Pe poziția a doua în topul celor mai expansivi retaileri la capitolul proximitate este Carrefour. De altfel, francezii sunt jucătorul care a venit anul acesta cu noutăți în piață, inaugurând un nou concept de magazin de proximitate Express. Denumit intern Express Orange, noul format nu aduce schimbări doar la nivel de culoare a logoului, ci are o sortimentație compactă, adaptată comerțului de proximitate și cu accent pe produsele de snacking, băuturi și servicii. Prima unitate comercială sub acest format a fost inaugurată la începutul anului, iar la finalul lunii august retailerul deține 14 astfel de magazine, cinci dintre acestea funcționând în spații în care anterior au operat supermarketuri Billa. Până la această mutare, Carrefour opera pe segmentul de proximitate cu două formate: Express (din cele 42 de magazine, 39 fiind operate în franciză) și Contact, magazine dedicate zonelor rurale (10 magazine).

La rândul său, retailerul Mega Image, cunoscut pentru ritmul agresiv de extindere, și-a completat numărul de locații Shop&Go cu 21 inaugurări, ajungând la 316 magazine în intervalul de timp menționat.

Un alt jucător pe acest segment este Lagardère Travel Retail, compania care deține magazinele 1 Minute. „În primele șapte luni ale anului au fost inaugurate opt unități, ca urmare a unei creșteri organice, dar și datorită unor procese de remodelare și rebranding ale mai multor puncte de lucru”, explică Petruța Ioniță, Head of Marketing & Store Planning, Lagardère Travel Retail.

La un nivel constant s-a menținut franciza La Doi Pași, lansată pe piața locală în urmă cu cinci ani de către germanii de la Metro, având în prezent 443 de magazine partenere.

New entry în zona de proximitate

Deși își anunțase intenția de a intra pe acest segment încă din 2014, Auchan a făcut primul pas în direcția proximității la începutul acestui an prin lansarea formatului MyAuchan, în parteneriat cu Petrom. Primul magazin a fost deschis în zona Militari din Capitală, iar până în acest moment au fost deschise alte trei unități de proximitate. Și planurile nu se opresc aici. Strategia de extindere vizează deschiderea a 11 noi locații MyAuchan până la finalul acestui an. De asemenea, la începutul lunii august, Auchan a surprins din nou odată cu anunțul privind deschiderea primului său supermarket la parterul magazinului Bucur Obor, până la finalul acestui an. Pe piețele mai dezvoltate din Europa, Auchan operează deja de ani buni pe segmentul supermarketurilor și al magazinelor de proximitate. Cele mai dezvoltate rețele de profil sunt Simply Market și A2Pas, ambele lansate inițial în Franța.

O altă noutate vine de la proprietarul 1 Minute, care a lansat în piață Hub Convenience, un concept pe care îl implementează în prezent în stațiile de metrou din Capitală, cât și pe alte canale, cum ar fi, de exemplu, aeroporturile.

Cine se mai uită către acest canal?

Francezii de la Auchan nu sunt singurii care analizează cu atenție segmentul de proximitate. Interes există și din partea germanilor de la Kaufland și Penny Market. În acest context, Valer Hancaș, director de comunicare în cadrul Kaufland România, menționează că, în cazul în care suprafețele magazinelor pot fi adaptate la cerințele de consum, există în continuare loc pentru expansiune în această piață, inclusiv în București.

,,Unul din principiile noastre de dezvoltare s-a axat pe proximitate, motiv pentru care puține magazine sunt în afara orașelor. Suntem plasați de regulă în puncte de maximă proximitate. În plus, venim și cu un concept care oferă totul sub același acoperiș. E vorba de proximitatea în magazin, prin care consumatorii au posibilitatea de a identifica rapid și ușor produsele de care au nevoie, prin care cumpărăturile devin o formă de convenience în comportamentul de consum”, consideră Hancaș.
În opinia sa, adaptabilitatea este cel mai important atribut în ceea ce înseamnă ,,supraviețuire în spațiul de retail modern, dar și dezvoltare ulterioară”. ,,Nu mai avem situații în care suprafețele noastre să fie undeva la 4.000 – 4.500 mp, am început să deschidem magazine cu aproximativ 2.000 mp de vânzare. Acolo unde identificăm posibilități și ne putem adapta o vom face”, adaugă Valer Hancaș. Kaufland păstrează în acest an pe lista expansiunii Bucureștiul, Satu Mare și Cluj-Napoca.
Capitala reprezintă o miză importantă și pentru nemții de la Rewe, care deschid magazine Penny Market în cartiere, în unele cazuri în formate mici. Retailerul are în prezent 19 magazine localizate în București și împrejurimi, iar ritmul de deschidere este unul alert: nu mai puțin de 25 de noi magazine pe an.

,,Ne concentrăm pe orașele mari, pe București. Trebuie să ai o masă critică, destul de ridicată, pentru a fi cunoscut în aceste orașe. Spre exemplu, masa critică în București este de până la 80 de magazine. Ne uităm la proximitate, ne uităm și la orașele mai mici. Unele dintre cele mai profitabile locații ale noastre sunt cele din orașele mici. Avem magazine în cartiere, avem magazine la începutul unui oraș. Venim cu formate mici, pe care le putem plasa în zone variate”, a spus Oliver Eifler, Director General al Rewe România.

Proximitatea, locul de întâlnire cu retailerii independenți

În afara Capitalei un competitor redutabil pentru marile rețele internaționale îl reprezintă comercianții independenți. În 2016 s-a remarcat o temperare a declinului numeric în comerțul tradițional, după ce în perioada 2013-2015 universul de magazine independente s-a contractat cu nu mai puțin de 8.000 de locații, potrivit datelor Nielsen.

Iar printre județele în care retailerii independenți fac față cu brio expansiunii jucătorilor internaționali, Vâlcea ocupă poziția fruntașă. Annabella, Diana și Euro Market, cele mai importante rețele vâlcene, operează peste 150 de magazine și au avut anul trecut vânzări cumulate de 475 de milioane de lei. Tot la capitolul județe în care comercianții locali nu lasă prea mult loc de extindere rețelor internaționale merită menționate și Mureș, Vrancea sau Argeș, unde sunt prezenți jucători care au o istorie în piață și care au înțeles nevoile cumpărătorului modern și încearcă să se adapteze. De exemplu, în Mureș, pe lângă rețelele Darina, Palas Com, Ponderosa și Elan-Trio, retailerii specializați câștigă teren de la un an la altul. Producătorul de produse de panificație și patiserie Eldi a ajuns la 51 de magazine, în condițiile în care în piață mai sunt activi alți doi jucători pe același segment.

”Cu toate acestea, segmentul de proximitate oferă în continuare oportunități multiple datorită schimbrilor din comportamentul de consum al românilor. Nevoia de a eficientiza timpul alocat cumpărăturilor, precum și interesul în creștere pentru produsele de calitate și-au pus amprenta asupra dinamicii de consum. Însă potențial de creștere există atât la nivelul Capitalei, cât și în alte orașe din țară”, concluzionează reprezentanta Lagerdere Travel Retail.

Retailerul francez Carrefour a ajuns la pragul de 300 de magazine pe piața locală odată cu deschiderea unui nou supermarket în Vaslui sub bannerul Market. Aceasta este a doua unitate pe care Carrefour o deține în această localitate și al 196-lea supermarket Market.

Noua unitate Market se află în Piața Traian, iar modelul comercial se axează pe o gamă de aproximativ 5.000 de produse, oferta incluzând peste 1.000 de articole Carrefour. De asemenea, clienții pot găsi o sortimentație bogată pe segmentele lactate-brânzeturi, măcelărie, băcănie, panificație și patiserie, peşte proaspăt, legume-fructe, semi-preparate, produse internaţionale, produse bio şi dietetice, dar şi produse non-alimentare de igienă şi de întreţinerea casei.

Date cheie despre Market Vaslui Piața Traian:

• Adresă: Str Traian, nr. 64-66, Vaslui, Județul Vaslui.
• Plaja orară de deschidere:  Luni – Sâmbătă: 7:00-22:00 și Duminică: 7:00-22:00;
• Gama de produse: 8400
• Suprafața magazinului: 495 m²
• Locuri de muncă nou create : 25

Carrefour operează în acest moment pe piața din România 300 de magazine dintre care 32 hypermarketuri Carrefour, 196 supermarketuri Market, 14 magazine Express Orange, 44 magazine de proximitate Express, 10 magazine Contact, o platformă de comerț online www.carrefour-online.ro, 6 magazine Billa. Retailerul mai deține  și 6 unități Supeco, operate prin compania Supeco Investment. În 2016, francezii – prin cele patru entități care operează –  au cumulat o cifră de afaceri de 8,388 miliarde de lei și un profit de 129 de milioane de lei.

Retailerii internaționali au continuat să investească în extinderea rețelelor în august și au inaugurat 25 de magazine, cu nouă unități în plus față de luna iulie și cu cinci unități mai mult față de luna august a anului trecut.

Profi este în continuare liderul detașat la capitolul expansiune, inaugurând luna trecută 16 unități comerciale. Dintre acestea, cinci sunt în format City, șapte în format Loco și patru în format Standard. Odată cu aceste deschideri, Profi a depășit pragul de 600 de magazine operate pe piața locală, în acest moment rețeaua numărând nu mai puțin de 610 unități comerciale în 337 de localități.

Și francezii de la Carrefour au continuat planurile de expansiune, investind în deschiderea a trei supermarketuri Market. De asemenea, retailerul a mai bifat două inaugurări sub brandul Express Orange. Prin aceste deschideri, Carrefour a ajuns să dețină o rețea de 296 de magazine, 195 de supermarketuri Market, 14 magazine de proximitate Express Orange, 32 hypermarketuri Carrefour, 42 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact, un magazin online și șase magazine Billa.

Mega Image a continuat și el investițiile în extinderea rețelei de magazine, bifând luna trecută patru deschideri. Retailerul a deschis cel de-al doilea supermarket din Cluj-Napoca, dar testează și litoralul, prin inaugurarea primul său magazin din stațiunea Mamaia. Pe lângă cele două deschideri, Mega Image a mai deschis și două magazine Shop&Go în București, rețeaua ajungând în acest moment la 557 de unități comerciale la nivel național. De la începutul anului și până în acest moment, retailerul a bifat 35 de magazine noi. 

Pentru analize mai detaliate privind expansiunea retailerilor internaționali pe plan local accesați aplicația interactivă Universul de Retail: www.universulderetail.ro.

Profi continuă să investească în extinderea rețelei de magazine și bifează două deschideri noi în localitățile Fundu Moldovei și Galați. Odată cu aceste inaugurări retailerul ajunge să dețină 612 unități comerciale la nivel național, dintre care 111 inaugurate de la începutul anului și până în prezent.

Magazinul din Fundu Moldovei, județul Suceava, funcționează în format Standard, pe strada Principală, nr. 845 și are o suprafață de vânzare de 420 de metri pătrați.

Unitatea din Galați a fost deschisă în format City și este amplaată pe bulevardul Henri Coandă, nr. 8. Magazinul are o sală de vânzare de 260 de metri pătrați.

Prin cele 612 magazine prezente în 338 de localități la nivel național și o echipă de aproape 12.000 de oameni, Profi este rețeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România. Compania a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de peste 3,54 miliarde de lei, cu aproape 40% mai mult decât în anul fiscal precedent.

În urmă cu nici 10 ani, discounterii aveau un impact limitat în majoritatea piețelor unde activau. Acești jucători, care la origini funcționau după principiul „produse mai puține, dar și mai ieftine”, dețineau în mod normal în jur de 10%, maximum 20% cotă de piață. Astăzi însă, discounterii au evoluat și au devenit o alternativă serioasă pentru mulți consumatori, aflându-se într-o poziție de forță și putând să își atribuie în curând chiar și jumătate din multe piețe. Sau cel puțin așa susține cel mai recent studiu al companiei The Boston Consulting Group. 

Magazine mai mari, cu caracteristici inovative, sortimentație extinsă, produse proaspete chiar bio, mărci private care nu doar copiază brandurile, ci le depășesc în gusturi, la prețuri corecte. Așa se prezintă acum până nu demult umilii discounteri. Prin urmare, nu este nicio coincidență că astăzi acești operatori înregistrează un nivel de popularitate mult peste al unor jucători cu tradiție mai mare în retail. În plus, baza lor de cumpărători nu mai este demult formată doar din persoane cu venituri mici. Tot mai mulți cumpărători cu venituri mari își pun întrebarea fundamentală: „de ce trebuie să plătesc mai mult?”.

Creșterea dramatică a discounterilor are însă consecințe profunde pentru toată industria de retail alimentar. Jucătorii mainstream trebuie să se transforme și să își îmbunătățească oferta, experiența de cumpărare și… prețurile. Este și explicația pentru care unii retaileri au optat pentru a lansa propriul format de tip discount. De cealaltă parte, discounterii trebuie să evite riscul supra-expansiunii prin alegerea cu atenție a piețelor unde avansează.

Puțină istorie nu strică

Discounterii au început să prindă rădăcini prin anii '90, în mod particular în Germania, prin operatorii Aldi și Lidl. Formula câștigătoare la acel moment au fost prețurile mici la o gamă limitată de produse, majoritatea mărci private. Magazinele erau adesea înghesuite și aveau un aer… ieftin, dar clienții obțineau un raport calitate-preț superior, ceea ce pentru început a fost suficient diferențiator să creeze trafic. Drept urmare, discounterii au reușit să fie un element disruptiv în majoritatea piețelor. În acea fază inițială, discounterii au performat excelent în perioadele de recesiune, când consumatorii erau mai atenți la cheltuieli chiar și atunci când venea vorba despre mâncare. Astăzi însă lucrurile stau diferit, iar discounerii au crescut semnificativ în perioada 2000 - 2015 dincolo de Germania, în țări ca Danemarca, Polonia sau Turcia (vezi grafic 1). Iar ritmul de creștere nu dă niciun semn de încetinire, chiar dacă trăim vremuri mai bune din punct de vedere economic.

La nivel global, cei de la The Boston Consulting Group estimează că numărul magazinelor operate de discounteri va crește cu 4,4% până în 2020, comparativ cu 2,9% în dreptul supermarketurilor și 1,6% pentru hypermarketuri. Iar câteva regiuni, precum Europa de Est sau America Latină, vor experimenta un ritm și mai alert, de peste 30% și, respectiv, de 8%.

Există și un aspect demografic care contribuie major la acest avans: milenialii sunt mari fani ai acestui format. În piețele dezvoltate, incluzând aici Statele Unite ale Americii, Europa, Australia, Canada sau Japonia, această grupă demografică va atinge în curând pragul de 300 de milioane de oameni, mai mult decât orice alt segment. Iar puterea de cumpărare rivalizează cu cea a celorlalte segmente combinate la un loc. Milenialii tind să fie foarte pragmatici, optând să cumpere tot ce au nevoie dintr-un singur loc și sunt mai degrabă neîncrezători în brandurile mainstream, ceea ce îi face deschiși la a lua în calcul opțiuni neconvenționale.

Dincolo de acest detaliu demografic, cea mai mare contribuție la avansul discouterilor a fost chiar modul în care aceștia s-au transformat, iar acest lucru se vede pe trei axe esențiale. Una dintre acestea este calitatea din ce în ce mai bună a ofertei. Discounterii s-au focusat de la început pe mărci private la prețuri mici, însă recent au reușit chiar să depășească brandurile în teste directe. Aldi și Lidl au fost pioneri aici: produsele lor marcă privată pentru îngrijirea casei au câștigat atât în testarea oarbă, cât și în alte cercetări independente, în Germania. Un alt exemplu recent este cel al unei mărci private de ketchup, a unui discounter din Marea Britanie, care a bătut un brand global din această categorie într-un test efectuat de The Guardian. Cele două produse au ingrediente identice și ambalaje similare, doar că marca privată costă cu peste 60% mai puțin decât brandul. Iar retailerii au avut inițiative în categorii considerate până nu demult „safe”, ca alimente pentru bebeluși, cereale pentru micul dejun sau produse de îngrijire personală.

Un alt aspect pe care discounterii l-au îmbunătățit este cel al lărgirii sortimentației. Iar acest lucru s-a întâmplat concomitent cu deschiderea de magazine mai mari și o majorare, în medie, cu 16% a suprafeței de vânzare în ultimii 10 ani. Spațiul suplimentar s-a dus adesea spre produsele proaspete – legume și fructe sau produse de brutărie și patiserie coapte în magazin –, dar și segmente de nișă precum bio, gluten-free sau luxury. Convenience este o altă temă recurentă. În Olanda, spre exemplu, varietatea de produse gata pregătite, în caserole de aluminiu, oferite de Lidl, este impresionantă și net superioară celei oferite de rivali.

Nu în ultimul rând, discounterii au lucrat și la experiența de cumpărare, oferind un program de lucru extins, check-out rapid, magazine mai frumoase, cu insule mai largi, lumină și semnalistică superioară. Lidl, spre exemplu, a anunțat investiții de circa 3 miliarde de dolari în upgrade-ul rețelei sale din Germania, în următorii 5 ani, și alt miliard și jumătate într-un proiect similar în Marea Britanie. Se testează de asemenea și servicii noi, cum ar fi o zonă de încărcare gratuită a mașinilor și bicicletelor electrice. Un lucru care însă nu s-a schimbat este politica de preț. Discounterii oferă produse cu 15% mai ieftine decât mărcile private ale celorlalți retaileri și chiar cu 200% mai ieftine decât brandurile consacrate.

Implicații pentru ceilalți jucători

Pentru jucătorii cu tradiție, consacrați pentru alte formate, avansul discounterilor a dus la o contracție a cotei de piață. Să luăm spre exemplu Irlanda unde, din 2000, când s-au inaugurat primele magazine de tip discount, până în 2015, acest format a crescut dramatic adjudecându-și 25% cotă de piață. În plus, Lidl se folosește de această piață drept incubator pentru inovații. Un parcurs similar a fost și în Marea Britanie.

Pentru o mai bună înțelegere a dinamicii discounterilor și cât de mult vor schimba piața de retail, cei de la The Boston Consulting Group au identificat trei faze distincte ale dezvoltării acestora: incipientă, în expansiune și maturizare. În faza incipientă, vorbim despre acele piețe unde discounterii nu au stabilit încă o prezență serioasă și au o cotă de piață de sub 15%, iar aici vorbim despre piețe ca Statele Unite ale Americii, Suedia sau Australia unde practic încă există spațiu de manevră mare. Spre exemplu, în SUA, Lidl plănuiește inaugurarea primelor 20 de locații, cu un an mai devreme decât era planificat, și deja se știe că acestea vor fi semnificativ mai mari decât magazinele din Europa. În plus, vor avea și secțiuni noi, cum ar fi o zonă de frig pentru băuturi. În piețele unde discounterii sunt în plină expansiune, ca Belgia sau Polonia, aceștia pot ajunge și la o cotă de piață de 30%. Și România este pe lista acestor țări, Lidl spre exemplu planificând 100 de locații noi. Nu în ultimul rând, în piețele mature ca Norvegia, Germania sau Danemarca, discounterii au luat mai mult de 40% cotă, iar aici pentru ceilalți retaileri deja este dificil să mai contracareze discounterii.

Ce replici pot fi date discounterilor?

Primul pas pe care îl pot face ceilalți jucători este să își îmbunătățească modelul operațional și să reducă costurile astfel încât diferența de preț ce rămâne la final să poată fi justificată atât în fața clienților, cât și a acționarilor. Este o soluție ușor de formulat, însă destul de dificil de implementat pentru că presupune transformări majore pe mai multe paliere. Iată cu ce sugestii vin consultanții companiei The Boston Consulting Group:

Reducerea diferenței de preț, cel puțin la acele produse la care consumatorii sunt sensibili. Serios vorbind, retailerii de masă nu vor putea niciodată să elimine complet diferența de preț dintre ei și discounteri. Și nici nu trebuie. Dar trebuie să fie competitivi acolo unde face diferența pentru cumpărători. Spre exemplu, consumatorii sunt sensibili la prețul produselor din segmentul commodities, precum conserve, produse de hârtie, produse de îngrijirea casei. Iar aici, este nevoie de mai multă agresivitate. În schimb, în anumite categorii proaspete – precum delicatese, măcelărie, fructe de mare – consumatorii sunt mai puțin sensibili la preț și mai atenți la servicii. Aici, retailerii de masă pot capitaliza avantajele pe care le au în fața discounterilor: trafic, volum și spații de vânzări mai mari.

Eficiență operațională maximă. Îmbunătățirea prețurilor presupune și o scădere a costurilor de operare și aici includem aspecte precum: reducerea pierderilor, eficiență mai mare la nivel de forță de muncă, schimbări sortimentale pentru a reduce complexitatea la nivel de lanț de aprovizionare, renegocierea contractelor cu furnizorii și majorarea gamelor de marcă privată. Spre exemplu, în Portugalia, lanțul de magazine, care operează peste 400 de locații, Pingo Doce și-a regândit major procesele interne, simplificând oferta de produse, reducând numărul de opțiuni de la 7-8 SKU-uri într-o categorie la jumătate. De asemenea, și-a consolidat volumele achiziționate în comenzi mai mari, la mai puțini furnizori, pentru o mai mare eficiență logistică. Rezultatul? Compania și-a majorat volumul de vânzări în medie cu 600% pe produs, nivelul inventarului a scăzut cu peste 60% și situațiile de out-of-stock au fost semnificativ reduse.

Redefinirea ideii de valoare pentru clienți

Odată implementate sugestiile de mai sus, retailerii trebuie să clarifice care este propunerea lor pentru cumpărători pentru a justifica diferențele de preț care rămân. Vestea bună este că oamenii nu vor cele mai ieftine produse, ci pe acelea de care au nevoie și au calitatea cea mai bună și prețul corect. Mai caută și magazine curate sau angajați care le sar în ajutor. Totuși, cumpărătorii își definesc criteriile în mod diferit și cel mai bine ar fi ca retailerii să analizeze cu atenție grupul lor target și preferințele acestora. Spre exemplu, unii retaileri ar putea targeta gurmanzii, care au nevoie de mai multe produse proaspete și atenție din partea angajaților. Acești clienți sunt dispuși să plătească un preț premium pentru experiența de cumpărare potrivită. Alții se pot orienta către cumpărătorul urban, căruia îi este suficient un spațiu de vânzare mai mic și o sortimentație limitată, în apropierea casei sau serviciului. Acești clienți fac cumpărături frecvent, rapid și vor plăti un preț rezonabil pentru a găsi ce le trebuie în proximitate. Mai sunt și operatori care vor viza familiile, care tind să își umple coșurile cu alimente pentru toată săptămâna. Aceștia vor prețuri mici, promoții și o sortimentație extinsă.

Produsele marcă privată pot fi un instrument interesant de modelare a percepției de preț, mai ales în categoria dry foods, unde retailerii pot – pe lângă brandurile consacrate – să vină cu propria ofertă competitivă și să țină piept discounterilor. Așa se face, spre exemplu, că în Spania, marca proprie a lanțului de magazine Mercadona reprezintă acum 55% din vânzările companiei și 15% din vânzările totale de alimente din această piață.

Inovația și rolul ei în experiența de cumpărare. Spre deosebire de discounteri, majoritatea retailerilor au investit masiv în dezvoltarea de programe de loialitate și derulează frecvent promoții pe multe categorii. Văzut din perspectivă operațională, aceste aspecte pot fi costisitoare, însă odată cu penetrarea noilor tehnologii se pot face economii serioase prin conectarea directă la consumatori și prin personalizarea ofertelor. Potrivit datelor The Boston Consulting Group, circa 80% dintre proprietarii de smartphonuri, spre exemplu, spun că le-ar plăcea să primească informații despre produse pe telefon atunci când sunt în magazin și mai mult de 40% caută oferte când fac cumpărături. Un lanț din Coreea de Sud a capitalizat deja pe aceste trenduri prin dezvoltarea unei aplicații de navigare în magazin care ghidează clienții către produsele aflate în promoție, trimițându-le cupoane pe telefon. Și francezii de la Carrefour testează o aplicație similară.

Priorități strategice pentru discounteri

Majoritatea discounterilor se bazează pe o moștenire care vorbește despre simplitate și execuție operațională impecabilă și depărtarea prea mult de la aceste două puncte forte ar putea să le fie chiar fatală. Și asta în ciuda argumentelor de mai sus și a faptului că mediul de business le este propice. De ce spun asta consultanții The Boston Consulting Group? Spre exemplu, pe de o parte, mărirea suprafeței de vânzare și implementarea de noi servicii presupune un capital de investiții semnificativ mai mare. De cealaltă parte, o sortimentație mai mare presupune un lanț de aprovizionare și relații cu furnizorii mai complexe. De asemenea și managementul timpului angajaților are de suferit. Acestora le ia mai mult timp să sorteze un maldăr de legume sau fructe proaspete manual – ca să minimizeze pierderile – decât să pună conserve pe raft.

Una peste alta, există riscul ca discounterii să devieze atât de tare de la modelul lor de bază – care le-a adus de altfel succesul – și să intre pe teritoriul unde ceilalți retaileri au competențe mai mari.
Pentru a evita această soartă, managerii lanțurilor de discount ar trebui să se asigure că maximizează oportunitățile din piețele unde operează deja înainte de a avansa spre noi piețe, mai ales de mari dimensiuni care necesită o logistică extensivă. Dar cel mai mult, trebuie să fie foarte atenți la cât de mult sacrifică la capitolul eficiență operațională în goana după o experiență de cumpărare superioară.

Proprietarii băcăniei cu produse secuiești János Bácsi estimează că vor închide anul 2017 cu vânzări de 1,5 milioane de lei. Mai mult, retailerul ia în calcul ca până la finalul anului să deschidă cea de-a doua unitate comercială.

”În acest moment băcănia înregistrează vânzări lunare de 120.000 de lei, ceea ce ne face să credem că putem încheia anul 2017 cu vânzări de 1,5 milioane de lei, mai ales că avem în plan să inaugurăm o nouă băcănie, ceea ce ar ridica veniturile”, a declarat Nicolae Indreică, unul dintre fondatorii băcăniei.

În ceea ce privește evoluția businessului, comparativ cu prima lună de funcționare (luna mai 2016), băcănia a înregistrat în luna mai a acestui an o creștere a vânzărilor de 15%, susținută ataât de numărul în creștere al clienților zilnici, dar și majorarea coșului de cumpărături.
”Vorbim despre o creștere de 10% a valorii bonului de cumpărături și de un avans de 5% al numărului de clienți. Daca ne referim la luna mai a acestui an versus luna aprilie, majoarea vânzărilor a fost de 25%”, precizează antreprenorul.

Un aspect care a susținut acestă performanță este și diversificarea sortimentație, retailerul încheind noi colaborari cu producători tradiționali de preparate din carne de pui, curcan și rață. Totodată în sortimentație au fost incluse și brânzeturile de bivoliță, dar și uleiuri presate la rece și diferite sortimente de pâine cu maia.

Cât despre deschiderea celei de-a doua locații János Bácsi, antreprenorul spune că sunt în căutarea unei locații în nordul Capitalei. ”Am oscilat între a investi într-o platformă online și deschiderea unei noi unități comerciale. Este nevoie de investiții importante ca să ai un magazin online ok. Drept urmare, cel puțin în momentul acest ne orientăm investim cu prioritate in magazinele fizice”, a explicat Nicu Indreică. 

Prima unitate János Bácsi a fost inaugurat anul trecut, în luna mai de Nicolae Indreică și Tamaș Rab, doi tineri brașoveni care au vrut să aducă mai aproape de bucureșteni produsele tradiționale din Secuime. Investiția s-a ridicat la 60.000 de euro. Mai multe informații despre conceptul băcăniei puteți citi pe larg aici. 
 

Selgros Cash&Carry România, unul dintre cei mai importanţi operatori din comerţul local, inaugurează la Bistrița a treia sa unitate în format compact, după cele din Târgu Mureș și Alba Iulia, deschise în 2016. 

Magazinul are o suprafață de vânzare de 4.000 mp (față de cei 10.000 mp ai unităților standard Selgros). Structura acestuia integrează conceptul de piață definită de calitate și prospețime, adoptat de către companie începând cu 2014, cu legume și fructe, pește și fructe de mare, carne și produse de brutărie. De asemenea, magazinul găzduiește și o vitrină asistată cu brânzeturi și delicatese, semipreparate din carne și specialități. În plus, unitatea asigură un spațiu reprezentativ, dedicat, cu articole pentru copii, de la jucării și accesorii până la îmbrăcăminte și produse alimentare specifice.

Selgros Cash&Carry România este unul dintre cei mai importanţi operatori din comerţul românesc, compania activând pe piaţa locală din 2001. În prezent, Selgros deţine 21 magazine în marile orașe din România. Din 2011, compania este parte a Transgourmet Holding AG cu operaţiuni în Elveţia, Franţa, Germania, Austria, Polonia, România şi Rusia. Retailerul a bifat anul trecut afaceri de 734,2 milioane euro, respectiv un profit net de 5,62 milioane euro.
 

Retailerul francez Carrefour a anunțat că își extinde conceptul "Bon App!"în Franța, după ce au început testarea în urmă cu doi ani, scrie presa internațională.

Dedicat gustărilor şi produselor de implus, formatul a intrat pe piața franceză în 2015, când retailerul a deschis primele două magazine de acest fel în Paris. În mai 2016 a urmat o nouă etapă de extindere pe teritoriul Franței, în mai multe orașe din țară.

Recent, francezii au revenit cu un nou anunț, spunând că pentru „Bon App” urmează noi deschideri, programate înainte de sfârșitul anului în curs, un nou magazin cu acest format fiind inaugurat de curând la Rue du Temple din Paris.

Conceptul „Bon App!” presupune magazine cu o suprafaţă de circa 100 de metri pătraţi şi o sortimentaţie ce cuprinde aproximativ 800 de produse, pe care clienţii le pot consuma în pauza de masă. Astfel, aceştia pot regăsi o gamă variată de sendvişuri, salate, deserturi, băuturi, dar şi snackuri dulci şi sărate. Magazinul oferă, de asemenea, sushi, dar şi o vitrină cu îngheţată şi un spaţiu dedicat preparatelor calde precum pizza, focaccia, risotto. Un plus pe care îl aduce noul concept de magazin este faptul că clienţii pot achiziţiona pâine proaspătă şi coaptă pe loc, dar şi alte produse de patiserie.

Grupul Carrefour activează în peste 30 de țări din lume, unde are aproape 12.000 de magazine, dintre care circa 1.500 de hypermarketuri, peste 3.200 de supermarketuri, mai mult de 7.000 de magazine convenience și 171 cash&carry. La nivel global, pentru retailerul francez lucrează peste 360.000 de persoane. 

Grupul Carrefour a redeschis două magazine Billa, în Voluntari (județul Ilfov) și București, sub formatul Market, rețeaua ajungând la 212 de supermarketuri Market și Express Orange.

Magazinul din bulevardul Pipera nr. 55 (Voluntari) are o suprafață de 900 mp și un număr de 15 angajați.

Mai mult, grupul Carrefour a redeschis al 11-lea magazin Billa remodelat, situat în București, în Promenada Mall. Locația va avea 1.168 mp și 33 de angajati.

Cu peste 10.100 de magazine în 34 de țări, grupul Carrefour este al doilea retailer mondial și numărul unu în Europa. În România, compania numără 300 de magazine dintre care 32 hipermarketuri 'Carrefour', 212 supermarketuri (198 magazine 'Market' si 14 magazine Express Orange), 42 magazine de proximitate 'Express', 10 magazine de proximitate 'Contact', un magazin de comerț online și 4 magazine Billa. În 2016, francezii – prin cele patru entități care operează –  au cumulat o cifră de afaceri de 8,388 miliarde de lei și un profit de 129 de milioane de lei.

Retailerul Profi a inaugurat, în prima jumătate a acestei luni, opt magazine noi, continuându-și, astfel, planul de extindere. Astăzi, Profi a anunțat deschiderea a șase magazine din cele opt, în București, Zemeș, Dej, Bistrița, Peciu Nou și Dornești.

Cu cele mai recente deschideri, retailerul atinge un număr total de 618 magazine în țara noastră.

Magazinele proaspăt inaugurate în București funcționează în format City. Unul se află pe B-dul Basarabia, nr.100, bl.E2, sector 2 și se întinde pe o suprafață totală de 202 mp, spațiul de vânzare fiind de 109 mp; celălalt se găsește pe Str. Luica, Nr. 1F, sector 4 și are o suprafață totală de 202 mp, sala de vânzări fiind de 113 mp.

La Zemeș, Dornești și Peciu Nou s-au deschis magazine Profi Loco. Cel din Zemeș, județul Bacău, se găsește pe str. Principală, bl. 162, sc. B-C, și are o suprafață totală de 286 mp, 210 mp fiind dedicați vânzării.

Magazinul din Dornești, județul Suceava, se află pe str. Principală, nr. 315A și are o suprafață de vânzare de 218 mp.

Cu o suprafață totală de 348 mp și o suprafață de vânzări de 230 mp, unitatea din Peciu Nou, a 55-a din județul Timiș, se află pe str. Principală, nr. 194.

Magazinul din Dej, județul Cluj, se prezintă în format City și este amplasat pe str. Unirii, nr.7. Acesta are o suprafață totală de 351 mp, sala de vânzări fiind de 243 mp.

De asemenea, în Bistrița, jud. Bistrița Năsăud, și-a deschis azi porțile un al doilea magazin în format Standard, pe str. Cuza-Vodă, nr.2B, cu o suprafață totală de 563 mp și una de vânzări de 372 mp.

Prin cele 612 magazine prezente în 341 de localități la nivel național și o echipă de aproape 12.000 de angajați, Profi este rețeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România. Compania a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de peste 3,54 miliarde de lei, cu aproape 40% mai mult decât în anul fiscal precedent.

În ultima perioadă, pe piața de retail din România, dar mai ales în București, își fac loc tot mai multe concepte de magazine etnice. Pe lângă cele cu specific spaniol, grecesc sau italian – care comercializează produse celebre în toată lumea și pe care românii au început să le cunoască foarte bine – în Capitală se dezvoltă, de la an la an, și rețeaua rusească Berezka. În prezent retailerul a ajuns la opt unități, iar următorul pas este extinderea la nivel național.

Primele magazine cu produse rusești și slave Berezka au fost deschise în urmă cu opt ani în Bulgaria, proprietarul afacerii fiind Viktor Bakurevich, un avocat și antreprenor originar din Siberia. Și conceptul a prins foarte bine. În prezent există 35 de magazine pe piața din Bulgaria, toate fiind specializate în comercializarea de alimente și băuturi tradiționale rusești, dar și din alte țări slave.
După succesul înregistrat la sud de Dunăre, proprietarul Berezka a încercat și piața din București, mizând pe faptul că și România a avut de-a lungul istoriei o influență rusească foarte puternică.

Debarcarea pe piața din România

Având în spate experiența din Bulgaria, dar și o cercetare de piață care arăta că există potențial pentru un astfel de concept, în decembrie 2014 Berezka a deschis prima locație, pe bulevardul Ion Mihalache, din Capitală.
„Rezultatele au fost foarte bune, mai ales că am deschis în decembrie, lună cu vârfuri ale vânzărilor pentru toate categoriile de retail. În plus, ne-a ajutat foarte mult și locația. Magazinul se află foarte aproape de Ambasada Rusiei și în zonă locuiește o mare parte a elitei comunității rusești din București”, susține Natalia Frol, managerul rețelei Berezka din România.

În acest moment numără opt magazine, toate în Capitală. Însă, dacă în cazul primului magazin vorbim despre un adevărat succes, nu toate locațiile s-au dovedit a fi la fel de bune.

„Anul acesta am decis să optimizăm rețeaua și să închidem două magazine, unul din zona Piața Obor și altul din cartierul Pantelimon și ne-am concentrat pe zone cu targetul nostru de clienți, iar în martie am deschis, cu o investiție de doar 60.000 de lei, un magazin pe Calea Dorobanți”, explică managerul.

Sortimentația sau cum să combini cu succes vodca, caviarul și plăcintele

În ceea ce privește locația din Dorobanți, suprafața de vânzare a magazinului este de 45 de metri pătrați, sortimentația numără peste 900 de SKU-uri, în magazin fiind disponibile de la caviar și diferite sortimente preparate din carne, până la dulciuri, vinuri și tot felul de conserve.  Bineînțeles, din magazin nu puteau lipsi vodca și alte băuturi spirtoase cu specific rusesc.

„Produsele rusești au cea mai mare pondere din total sortimentație, însă am decis să aducem produse și din alte țări slave sau care au o puternică influență rusească. De exemplu, cele mai bune vinuri le aducem din Georgia și din Republica Moldova. De asemenea, importăm foarte multe produse din Lituania și Letonia, precum brânzeturile. Avem mezeluri cu specific rusesc făcute în Germania, de către comunitatea rusească din această țară”, explică Natalia Frol.
Recent retailerul a decis să includă în sortimentație și  produse de îngrijire personală, precum șampon, balsam și pastă de dinți, dar și produse naturiste rusești pentru tratarea unor probleme ușoare de sănătate.

„În ceea ce privește importul și distribuția produselor, acestea sunt aduse prin intermediul unei companii ce aparține tot proprietarului rețelei, iar marfa se depozitează în două platforme mari din Bulgaria, de unde pleacă ulterior către România și către magazinele bulgărești”, completează managerul.

Pentru locația din Dorobanți, managerul rețelei a apelat la un specialist în design, care a lucrat îndeosebi la fațada magazinului și la reclama luminoasă, iar în interior a presărat câteva elemente tradiționale rusești. În ceea ce privește mobilierul și instaliația de frig, acestea au fost relocate de la cele două magazine închise recent, minimizându-se astfel valoarea investiției.

„Am decis recent să aducem și un cuptor pentru coacerea plăcintelor tradiționale rusești, pe care le importăm congelate. Este vorba de celebrii colțunași cu varză, cartofi sau cu carne, care se vând foarte bine. După ce am adus plăcintele, am avut foarte multe cereri de coca-cola și de apă, astfel că avem și o vitrină din această categorie - acestea fiind singurele produse din România care se găsesc în magazin”, precizează Natalia Frol.

„Clienții cumpără prima dată din curiozitate”

Potrivit reprezentantului Berezka, cele mai vândute produse alimentare în magazinul din Dorobanți sunt specialitățile din pește, precum conservele cu ficat de cod, iar în ceea ce privește băuturile, vinul georgian este în topul vânzărilor, fiind urmat de vodca din Siberia care este și ea foarte căutată. De asemenea, caviarul înregistrează volume mari ale vânzărilor, precum și bomboanele.

„Clienții cumpără prima dată din curiozitate, mai ales cei care au peste 50 de ani, pentru că își aduc aminte de aceste produse care se găseau și în România înainte de Revoluție. Foarte mulți dintre clienți se întorc după ce fac prima achiziție, astfel că în locația de pe Calea Dorobanți avem un trafic mediu de 200 de cumpărători pe zi, iar valoarea medie a bonului de casă este de aproximativ 35 de lei pe zi. Așteptăm cu nerăbdare luna decembrie, perioadă în care din experiența celorlalte magazine vânzările cresc foarte mult, mai ales că produsele noastre, multe dintre ele specialități, sunt foarte potrivite pentru consumul din perioada sărbătorilor de iarnă”, mai adaugă managerul.

Francizarea conceptului, printre proiectele viitoare

Cât despre strategiile de loializare, retailerul a mizat în primul rând pe promoțiile de preț, dar și pe oferirea de cadouri, iar pe viitor va implementa și un sistem de carduri pentru acumularea punctelor de fidelitate. Totodată, în magazine se distribuie și o revistă gratuită care conține promoțiile actualizate și rețete pentru prepararea produselor rusești.

Dacă ne referim la profilul cumpărătorului din rețeaua Berezka, în principal vorbim despre persoane din categoria 35-55 de ani, cu venituri medii, iar în ceea ce privește segmentarea clienților în funcție de naționalitate, cetățenii ruși au o pondere de 10%, restul clienților fiind români și moldoveni. Și pentru că tot am adus  în discuție cetățenii din Republica Moldova, Natalia Frol spune că rețeaua Berezka nu concurează cu magazinele din România care comercializează produse de peste Prut. „Din contră, mulți dintre antreprenorii care au deschis aceste magazine în București sunt în parteneriat cu noi pentru că achiziționează produse din rețeaua noastră pentru a le comercializa în locațiile proprii”, spune directoarea rețelei.

În ceea ce privește planurile de viitor, managerii Berezka au în vedere francizarea conceptului, dar și deschiderea altor locații în afara Bucureștiului, în orașele dezvoltate ale țării, precum Cluj sau Brașov. De asemenea, retailerul mizează foarte mult pe optimizarea magazinelor actuale, targetul pentru 2017 fiind majoarea cifrei de afaceri cu 15-20% față de anul precedent, când vânzările s-au ridicat la 2 milioane de euro.
 

După ce au testat piața de produse naturale și bio prin conceptul Coeur de Nature, francezii de la Auchan pregătesc inaugurarea primului magazin Auchan Bio. Primele zvonuri privind această deschidere au apărut în presa franceză încă din luna aprilie.

Magazinul va fi deschis în Lille și este gândit ca un format de proximitate, sortimentația fiind una restrânsă. Aceasta nu este prima încercare a retailerului de a pătrunde pe această zonă, în 2012 fiind inaugurat primul magazin Coeur de Nature, un supermarket cu produse organice, atât alimentare, cât și nealimentare. În acest moment pe piața din Franța, Auchan operează două magazine Coeur de Nature, cel de-al doilea magazin fiind inaugurat în septembrie anul trecut.

Decizia de a dezvolta noi concepte pe această nișă nu este însă deloc întâmplătoare și se aliniază la decizia de a veni pe piață cu formate care să răspundă nevoilor clienților. Spre exemplu, Carrefour deține 14 magazine Carrefour Bio pe piața din Franța, iar Casino operează peste 150 de magazine Naturalia.

Auchan este unul dintre cei mai mari retaileri la nivel mondial, fiind prezent în 16 țări, inclusiv în România. La nivel de grup, Auchan a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de 52,8 miliarde de euro, în ușoară creștere față de anul precedent. 
 

În contextul în care marile rețele de magazine continuă să investească în expansiune, nu mai este pentru nimeni o supriză faptul că jucătorii internaționali reușesc să-și majoreze cota de piață de la un trimestru la altul. Cu toate acestea,  deși sunt direct afectați de aceste creșteri, retailerii independenți au învățat că este important să fii competitiv și să mizezi pe atuurile care îți pot aduce diferențierea în piață.

1. În primul trimestru al anului, retailul modern a atins o cotă de piață valorică de 62%, câștigând aproximativ 2 puncte procentuale în detrimentul comerțului independent. Cum vedeți
această situație?
Adina Crăciunescu: Această evoluție era de așteptat în contextul expansiunii rețelelor internaționale din anul 2016. Cu toate acestea, suntem încrezători în forțele proprii și cu singuranță eforturile pe care le depunem în acest sens vor avea rezultate.

Omar Al Jumaili: Din punctul de vedere al rețelei noastre, dezvoltarea marilor rețele este clar un pericol. Cu toate acestea, noi avem avantajul că suntem deja bine înrădăcinați pe piața de retail bucureșteană. Este și cazul altor rețele independente. Mai bate vântul, dar furtuna a trecut și noi i-am supraviețuit deja. Așadar, a trecut valul acela care ne lua toată vânzarea. Ce ne afectează însă este publicitatea marilor retaileri, pentru că ei alocă bugete foarte mari, iar publicitatea începe să facă o diferență majoră la capitolul fidelizarea clienților. Un alt factor care ne-a afectat în ultima perioadă a fost reducerea cotei de TVA, care dincolo de reducerea prețurilor care a generat o majorare a vânzărilor, a adus și schimbări în comportamentul de cumpărare al românilor.  Pentru că le rămân mai mulți bani, foarte mulți consumatori petrec mai mult timp în mall-uri și implicit își fac cumpărăturile de alimente în hypermarketurile din locație.

Ludovic Barta: Pentru noi, comercianții independenți, nu este o situație tocmai îmbucurătoare, dar ca în orice domeniu, concurența te obligă să fii mai atent din toate punctele de vedere și să investești încontinuu în afacerea ta.

2. Care este impactul direct al dezvoltării comerțului modern asupra businessului dvs.?
Adina Crăciunescu: De la înființare și până în prezent, extinderea rețelei noastre de magazine s-a realizat concentric, în jurul capitalei de județ, Râmnicu Vâlcea. Astfel, am vizat pentru dezvoltare spațiul dintre două extreme, atât în orașe, cât și în mediul rural. Compania Diana crede în acest culoar de dezvoltare, cel al retailului tradițional de calitate, care dovedește că poate satisface un pachet important de nevoi ale clienților. Și această strategie s-a dovedit a fi rețeta succesului pentru noi. În rețeaua de magazine Diana, frecvența de cumpărare este zilnică, ceea ce denotă o apropiere și o comunicare eficientă cu clienții și o posibilitate sporită de fidelizare pe termen lung. Specificul nostru face ca relația dintre noi și jucătorii din comerțul modern să fie mai puțin concurențială, ba chiar complementară în cele mai multe situații.

Omar Al Jumaili: Nu am făcut un studiu ca să pot stabili exact impactul negativ pe care dezvoltarea marilor retaileri îl are asupra rețelei noastre, dar este clar că vânzările au fost afectate.

Ludovic Barta: Cea mai neplăcută constatare este scăderea valorii coșului mediu de cumpărături, factor care pe o perioadă mai lungă de timp sau mai scurtă duce la diminuarea cifrei de afaceri și a indicatorilor de performanță.

3. S-au deschis în ultima perioadă magazine ale marilor rețele de magazine în apropierea magazinelor pe care le operați?
Adina Crăciunescu: Da, au fost inaugurate unități comerciale ale retailerilor internaționali. Și dacă vorbim la nivel de rețea, sunt mai multe magazine Diana care operează lângă unitățile comerciale ale marilor rețele.

Omar Al Jumaili: Dacă ne referim doar la 2017, anul acesta a fost inaugurată o unitate Lidl la doi kilometri de una dintre locațiile noastre. În afară de acest magazin, de la începutul anului nu s-a mai deschis nimic în apropiere de magazinele noastre.

Ludovic Barta: Având în vedere că atât în cazul francizei CBA Nord-Vest, dar și în cazul rețelei Barta Ati vorbim despre mai multe puncte de vânzare, a fost pur și simplu inevitabil să ne lipsim de „onoarea” de a asista la deschideri de magazine ale marilor rețele de retail în vecinătatea propriilor locații.

4. Ce impact a avut deschiderea noilor locații asupra vânzărilor magazinelor dvs.?
Adina Crăciunescu: Mediul dinamic de dezvoltare a rețelelor internaționale este un fapt cert, însă o concurență mai acerbă nu ne sperie, ba chiar dimpotrivă, ne stimulează să fim mai buni, mai competitivi, să oferim servicii diversificate și cât mai personalizate și o experiență unică în cadrul fiecărui magazin.

Omar Al Jumaili: Deschiderea magazinului Lidl nu a avut un impact negativ semnificativ  în vânzări, iar acest lucru se datorează faptului că doi kilometri nu înseamnă chiar foarte puțin, mai ales în contextul în care crește trendul de proximitate.

Ludovic Barta:În toate cazurile impactul a fost unul negativ, cu diferențe între fiecare punct de vânzare. Însă, aceste diferențe au la bază pe de-o parte durata în timp a acestui impact, iar pe de altă parte capacitatea dată de specificul fiecărui magazin în parte de a recupera pierderile cauzate de apariția unui concurent.

5. Cum încercați să contracarați elanul extinderii marilor rețele de magazine? Ne puteți exemplifica câteva măsuri pe care le-ați implementat în ultima perioadă în magazinele dvs.?
Adina Crăciunescu:Încercăm să diversificăm constant gama sortimentală a produselor. De asemenea, suntem conștienți că prețul joacă un rol important, ceea ce ne motivează să oferim cele mai corecte prețuri produselor pe care le comercializăm. Totodată, și serviciile oferite în cadrul magazinelor sunt un punct cheie pe care mizăm. Dorim ca experiența din magazin să fie cât mai personalizată, clientul să se simtă „ca acasă” și astfel să întărim legătura pe care o avem cu acesta, să dezvoltăm o relație personală, umană, mai mult decât o legatură strict profesională.

Omar Al Jumaili: Noi mergem în principal pe corectitudine, în sensul în care nu ne dorim să atragem clienții din punct de vedere emoțional, ci vrem să știe exact că plătesc un preț corect pentru coșul de cumpărături. Adică nu scădem prețul la anumite produse pentru a atrage clienții și îl majorăm la alte produse. Totodată, suntem susținuți și de furnizori, pentru că ei au tot interesul să susțină retailul tradițional și ne ajută cu campanii, concursuri sau samplinguri.

Ludovic Barta:Încercăm în primul rând să ne ridicăm la standardele oferite de marile rețele, iar acest lucru se traduce prin investiții în modernizare și sortimentație. Important este să loializăm clienții, astfel încât la o eventuală deschidere a unui concurent în apropierea magazinelor noastre să nu simțim impactul inaugurării.

6. Specialiștii din retail vorbesc despre specializare, ascociere sau definirea clară a conceptului de magazin ca fiind principalele soluții pentru reușita pe termen lung. Din punctul dvs. de vedere care este cea mai sustenabilă variantă și de ce?
Adina Crăciunescu: Pentru rețeaua de magazine Diana specializarea este reprezentată de abatorul și fabrica de mezeluri Diana, acesta fiind și unul dintre principalele atuuri. Clienții noștri știu că zi de zi găsesc în magazinele noastre produse și preparate din carne proaspătă de cea mai bună calitate. În plus, deținem o flotă extinsă de mașini specializate în transportul produselor și preparatelor din carne, astfel livrările din magazine sunt realizate în medie de două ori pe zi, detaliu care ne asigură prospețimea. De altfel, specializarea se observă și în volumul vânzărilor, din care aproximativ 50% reprezintă produsele și preparatele din carne Diana.

Omar Al Jumaili: Noi întotdeauna ne-am adaptat și am încercat să nu concurăm cu regulile germanilor, de exemplu, și ne-am bazat pe diversitate și pe schimbare. Pe de altă parte, locațiile sunt diferite, chiar dacă toate sunt supermarketuri. Issa Supermarket este operator de supermarketuri și asta vom face și în viitor.  Nu cred că există un concept mai bun decât celălalt, pentru că însăși schimbarea este deja un concept prin care în permanență trebuie să te adaptezi pentru că altfel nu poți supraviețui. În ceea ce privește formatele magazinelor, acolo nu prea ai ce să faci. Poți doar să le cosmetizezi, dar mai mult nu. Dar repet, esența este adaptarea din punct de vedere al prețurilor, al publicității și al sortimentației.

Ludovic Barta: Din punctul meu de vedere toate cele trei soluții sunt funcționale, dar varianta cea mai sustenabilă, mai simplă și cu efect maxim este asocierea. De ce spun acest lucru? Pentru că este cea mai simplă modalitate în vederea unei reprezentări în fața forurilor legislative pentru a obține sprijin din partea statului și totodată de creare a unui sistem de achiziții și promovare comun.

7. Din discuțiile cu mai mulți retaileri independenți, prețul pare a fi una dintre principalele probleme în lupta cu marile rețele. Cum se prezintă situația pentru magazinele dvs.?
Adina Crăciunescu: Rețeaua de magazine Diana oferă prețuri corecte și pe cât posibil de un nivel cât mai scăzut, astfel că ne poziționăm ca un jucător competitiv în piața retailului din România.

Omar Al Jumaili:În ultima perioadă, în linii mari, lucrurile s-au cam aliniat din punctul de vedere al prețurilor. Marii retaileri însă continuă să reducă prețurile la anumite produse și să majoreze prețurile la alte sortimente, fapt care ne afectează pentru că nu mai părem atât de atractivi pentru cumpărători.

Ludovic Barta: Este o reală provocare să te bați în prețuri cu IKA. Știu că uneori pare imposibil, dar prin achiziții masive și negocieri dure cu furnizorii, prin importuri, precum și prin exploatarea la maxim a gamei largi de produse marca proprie și promovarea producătorilor locali care nu sunt prezenți pe rafturile multinaționalelor, reușim să menținem un nivel de preț apropiat și uneori chiar mai bun decât cel din marile rețele.

8. Dincolo de preț, ați investit recent în servicii noi pentru a aduce plus valoare businessului dvs.?
Adina Crăciunescu: Susținem în continuare cu eforturi considerabile programul de fidelizare Bonus Card Diana și avem în plan noi proiecte printre care amintim vânzarea online cu livrare la domiciliu prin intermediul unei aplicații pentru smartphone.

Omar Al Jumaili: Am încercat foarte mult să investim în aspectul magazinelor, în fațade și în lumini. De asemenea, am investit în echipamentele de frig pentru băuturile cu gramaje mari, cum este berea la pet pe care o ținem la rece tot timpul anului. În rest, noi fiind retaileri tradiționali nu avem bugete foarte mari pentru astfel de investiții. Dar și aici primim foarte mult sprijin din partea furnizorilor, mai ales pe partea de campanii desfășurate la noi în magazine care ne ajută să fidelizăm clienții, dar și să atragem noi cumpărători.

Ludovic Barta: Este evident că nu doar prețurile bune garantează succesul. Consumatorii secolului XXI caută magazine moderne, curate, cu o sortimentație cât mai bogată pe toate categoriile, dar și un personal instruit. În consecință, investim în mod constant în achiziții și modernizări de spații, mobilier, echipamente, dar în același timp, diversificarea gamei sortimentale rămâne o prioritate. Totodată, a devenit tot mai clar că poți face față concurenței doar cu investiții permanente în activități de marketing și publicitate.

9. Ce așteptări aveți pentru perioada următoare? Credeți că putem vorbi despre o stagnare a cotei de piață valorice a rețelelor internaționale?
Adina Crăciunescu: Este o predicție foarte posibilă. Pentru că oamenii au tot mai puțin timp liber, aceștia vor prefera să își facă cumpărăturile la un magazin din proximitatea casei. Dacă acel magazin are o sortimentație mai extinsă, similară celei disponibile în unitățile comerciale ale marilor rețele, atunci există șanse ca aceste magazine din comerțul tradițional să se dezvolte, iar cele din modern trade să stagneze.

Omar Al Jumaili: Părerea mea este că retailerii mari vor continua să se dezvolte, pentru că treaba lor încă nu s-a terminat. Mai au de deschis multe magazine, ceea ce va genera și majorarea cotei de piață valorice. În plus, în piață se vorbește și despre venirea altor jucători internaționali în România, ceea ce ar atrage după sine alte schimbări.

Ludovic Barta: Urmează o perioadă foarte grea pentru retailul tradițional. Se vede deja că marile rețele intră cu formate mici în cartiere și, în ultima perioadă, și-au îndreptat atenția spre localități din zonele rurale chiar mai mici decât s-ar fi crezut. Iar acest fenomen va duce la dispariția a mii de magazine mici pe plan național. Personal, cred că rețelele internaționale vor ajunge la o cotă de piață valorică de 70%. În același timp, cred în viitorul retailului tradițional. Cifrele confirmă evoluția favorabilă a companiilor cu capital autohton administrate profesionist. De fapt, se dovedește o dată în plus că doar prin investiții și strategii pe termen lung se pot aștepta și obține rezultate pozitive. 

Retailerul german Lidl continuă investițiile în România prin inaugurarea unui magazin în București, reţeaua sa din România ajungând astfel la 212 magazine. Noua unitate este situată pe Strada Săvinești, Nr. 2 și magazinul va avea o suprafață de peste 1.600 metri pătrați.

”Inaugurarea magazinului din București continuă strategia companiei de a oferi zilnic românilor, în zone din imediata lor proximitate, produse de calitate la cel mai bun preț, într-o largă varietate de sortimente. Lidl promovează cu consecvență colaborarea cu producătorii locali, multe dintre mărcile de calitate comercializate în rețeaua Lidl fiind produse în România”, se arată în comunicatul trimis de companie.

Procesul de construcție a noului magazin se află în linie cu demersul companiei spre sustenabilitate, prin folosirea unor tehnologii avansate din domeniul construcțiilor, în conformitate cu normele de protecție a mediului.

Lidl este unul dintre retailerii de top din Europa. Compania este prezentă în 30 de țări din toată lumea, inclusiv România și operează aproximativ 10.000 de magazine și peste 150 de centre logistice în 28 de țări la nivel mondial.  Pe piața locală, retailerul deține 212 unități comerciale și anul trecut a înregistrat vânzări de 5,57 miliarde de lei, în creștere cu 18% față de anul precedent, rezultat care îl plasează pe poziția a treia în topul celor mai mari retaileri în funcție de cifra de afaceri.
 

Retailerul Profi a inaugurat două noi magazine, ambele în format Standard, în județele Timiș și Mureș.

Cu aceste două noi deschideri retailerul ajunge la 620 de magzine la nivel național.

Unitatea din Deta, județul Timiș, este situată pe strada Mihai Viteazu nr. 2 și are o suprafață totală de 518 mp. Magazinul din Sângeorgiu de Pădure, județul Mureș, este amplasat în Piața Rhedey Claudia nr. 13, cu o suprafață totală de 480 mp.
Cu magazine prezente în 342 de localități la nivel național și o echipă de aproape 12.000 de angajați, Profi este rețeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România. Compania a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de peste 3,54 miliarde de lei, cu aproape 40% mai mult decât în anul fiscal precedent.