Banca rusă Sberbank, principalul creditor al companiei Agrokor, care se confruntă cu grave probleme financiare, a inițiat procedurile necesare pentru a prelua două companii deținute de retailerul croat în Serbia, scrie Balkan Insight. Astfel, Sbernank a cerut Tribunalului Comercial de la Belgrad să intre în posesia rețelei de magazine Idea și a îmbuteliatorului de apă minerală Mivela.

Potrivit informațiilor din presă, banca rusă ar încerca să recupereze circa 1,1 miliarde de euro de la Agrokor, suma reprezentând finanțări nereturnate. Solicitarea băncii rusești vine după ce, la finele lunii iunie, lanțul sloven de supermarketuri Mercator, parte a grupului croat Agrokor, a anunțat că Sberbank se pregătește să execute gajul asupra a circa 1,13 milioane de acțiuni proprii, pentru a-și recupera parte din creanțele datorate de Agrokor.

Agrokor a intrat recent într-o criză imensă după ce datoriile acumulate au ajuns să totalizeze 6 miliarde de euro, de șase ori mai mari decât capitalul și circa 15% din PIB-ul Croației, cel mai mare creditor al grupului fiind Sberbank.

Fondatorul companiei, Ivica Todoric, a cerut în aprilie guvernului de la Zagreb emiterea unui act normativ de urgență prin care Agrokor să treacă sub controlul statului, fiind vorba de o companie ce poate pune în pericol economia națională. Cu toate că Agrokor a fost pus sub controlul guvernului, autoritățile nu au reușit până în prezent să rezolve criza gigantului croat.

Agrokor, companie fondată în urmă cu 41 de ani ca o afacere de familie, s-a transformat într-un conglomerat cu activități în retail, sectoarele alimentar, agricultură, IT, energie și servicii. În 2015 veniturile companiei s-au ridicat la 6,5 miliarde euro. 
 

Comerciantul german Lidl ocupă, în prezent, locul șapte pe piața britanică a retailerilor, luând locul lanțului local de supermarketuri,Waitrose, ce ocupă acum locul opt, scrie presa internațională.

Astfel, Lidl deține în acest moment o cotă de piață de 5,2% în Marea Britanie, după Aldi (locul cinci - 7%) și Co-op (locul șase - 6.3%), Waitrose având o felie de 5,1% din piața locală.

La baza avansului Lidl stă creșterea puternică înregistrată de magazinul de discounturi pe segmentul familiilor cu copii, care sunt mai amatori de chilipiruri. Mai exact, businessul german a crescut cu 18,9% în 12 săptămâni, până la 13 august, potrivit datelor furnizate de Kantar Worldpanel.

„Familiile tind să cumpere mai multe articole de fiecare dată când fac cumpărături, astfel că o creștere puternică a acestui segment de populație a ajutat Lidl să-și mărească valoarea medie a coșului pe an”, a declarat Fraser McKevitt, șeful departamentului de retail la Kantar.

De asemenea, reprezentanții Kantar au precizat că zece milioane de gospodării au cumpărat la Lidl în perioada de 12 săptămâni analizată, alcoolul și produsele proaspete având performanțe deosebit de bune.

Potrivit Kantar, pe piața britanică, în top 10 retaileri în funcție de cota de piață deținută, se află: Tesco (27,8%), Sainsbury's (15,8%), Asda (15,3%), Morrisons (10,4%), Aldi (7%), Co-op (6,3%), Lidl (5,2%), Waitrose (5,1%), Iceland (2,1%) și Ocado (1,4%).
 

Rețeaua de benzinării MOL România ar putea avea, în cel mai optimist scenariu, circa 200 de stații Fresh Corner până în 2021, a estimat Lars Hoglund, senior vice-president retail al grupului MOL. Potrivit acestuia, este dificil de estimat întocmai numărul la care va ajunge rețeaua Fresh Corner în patru ani, grupul analizând permanent comportamentul și preferințele consumatorilor români, dar și modul în care performează stațiile de acest tip, deja inaugurate de MOL România.

În prezent, grupul petrolier ungar a atins un număr de 66 de benzinării Fresh Corner în țara noastră, iar planurile concrete sunt trasate până la finalul acestui an, 2017 urmând să se încheie pentru MOL România cu 100 de astfel de stații. Pentru anul curent, compania are un buget între 10-15 milioane de euro, dedicat investițiilor pe plan local, printre care extinderea stațiilor Fresh Corner.

„Gătim în 7 stații, restul produselor vin congelate sau gata preparate”

Dacă în urmă cu câțiva ani, conceptul Fresh Corner era doar o idee, proiectul a luat naștere în 2014, iar dezvoltarea acestuia este în plină expansiune, a mai spus Hoglund, un manager cu vastă experiență în zona de retail și FMCG, în CV-ul acestuia regăsindu-se branduri precum Gillette, Pampers, Mars, Braun sau Oral`B.

Reprezentantul MOL a observat că nu numai românii, dar și consumatorii din regiune, în general, sunt mari amatori de ciorbe și supe, și astfel a îmbunătățit oferta din Fresh Corner: „Încercăm în permanență să îmbunătățim oferta magazinelor din benzinării, iar în șapte stații avem bucătărie proprie, unde angajații pregătesc supe, hamburgeri etc. Când oamenii vin aici, vrem să găsească tot ce cred ei că vor găsi, dar și ceva în plus”, a punctat Lars Hoglund.

În celelalte stații MOL din țară, unde nu se gătește încă, retailerul prepară rapid mâncare congelată de la furnizori sau vinde mâncare gata preparată. 

Pe lângă supă, și cafeaua are un succes din ce în ce mai mare în România, mai observă oficialul MOL. „Anul acesta, au fost vândute 2,5 milioane de cafele în punctele Fresh Corner din România”, a spus Hoglund.

Când vine vorba despre produsele comercializate în stațiile Fresh Corner, MOL România urmărește să achiziționeze cât mai multe produse de pe plan local.

Fresh Corner este un proiect lansat de Grupul MOL în urmă cu trei ani, cu focus pe gastronomie și cumpărături pentru acasă. În Europa Centrală și de Est, conceptul este implementat în 338 de benzinării, iar obiectivul pentru 2021 este de a atinge un număr de aproape 750.

Planurile financiare ale grupului MOL sunt de a obține un EBITDA (câștigurile înainte de dobânzi, taxe depreciere și amortizare - n.red.) de 450 - 500 milioane dolari până în 2021, pe zona de retail, rezultatul din 2016 fiind de 300 milioane dolari.

Grupul MOL are o rețea de aproximativ 2.000 de benzinării în Europa Centrală și de Sud-Est, în zece țări, din care peste 200 în România.

Mihai Florea, antreprenorul care deține magazinul Bazarul cu Mirodenii, a scos la vânzare businessul. Acesta a ținut să precizeze că decizia are la bază motive personale.

Businessul Bazazul cu Mirodenii a luat naștere în 2013, magazinul fiind inaugurat inițial în apropere de parcul Cișmigiu, în urma unei investiții de 30.000 de euro.

Însă, după aproape doi ani de la inaugurare, Mihai Florea și-a dat seama că acel spațiu nu a fost cea mai bună alegere, principalul motiv fiind traficul redus de clienți așa că a relocat magazinul la parterul unei case de pe Calea Dorobanți. Anul acesta magazinul a trecut printr-o nouă relocare, de data aceasta în zona Victoriei.

Sortimentația include o gamă mai variată de produse (peste 200 de SKU-uri) și, pe lângă condimentele clasice, în magazin sun disponibile produse mai speciale precum galangalul, frunze de lime, lemongras, diferite sortimente de chilli cu grade distincte de iuțeală, dar și sortimente de piper mai deosebite: cubebs sau piper lung.

Pe lângă magazinul fizic, afacerea Bazarul cu Mirodenii include și o platformă de vânzare online, unde valoarea medie a comenzilor este de 100 de lei. Compania a încheiat anul 2016 cu afaceri de circa 90.000 de lei, potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanțe.

Carrefour România a lansat astăzi, în hypermarketul Carrefour Băneasa, serviciul „Casa ta - Self Service”, o casă de marcat ce folosește avantajele tehnologiei și unde clienții au posibilitatea de a scana și plăti singuri produsele cumpărate.

„Clienții sunt invitați în hipermarketul Carrefour Băneasa să descopere acest proiect pilot și să încerce singuri noua casă de marcat Casa ta - Self Service, ce permite realizarea cumpărăturilor în doi pași simpli: scanarea produselor la casa de marcat specială și plata produselor cu cardul sau prin aplicația mobilă Carrefour Pay”, a declarat Andreea Mihai, director de marketing și comunicare la Carrefour România.

Zona dedicată noului serviciu cuprinde patru case de marcat tip self check-out, unde se află, permanent, și un supervizor.  

Retailerul francez nu este singurul din țara noastră care a adoptat tehnologia, în vederea simplificării procesului de scanare și plată a cumpărăturilor, în câteva hipermarketuri Kaufland și Auchan existând servicii similare pentru clienți.

Grupul Carrefour are o rețea de 296 de magazine în România, dintre care 32 hypermarketuri Carrefour, 201 supermarketuri Market, 42 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact, un magazin online și 10 magazine Billa. În 2016, francezii - prin cele patru entități care operează -  au cumulat o cifră de afaceri de 8,388 miliarde de lei și un profit de 129 de milioane de lei, potrivit celor mai recente date raportate la Ministerul Finanțelor.

Rețeaua Profi, deținută de fondul de investiții Mid Europa Partners, a inaugurat șase noi magazine în Slănic, București, Cluj-Napoca, Dridu, Cerat și Munteni. Profi ajunge astfel la 603 magazine, fiind primul retailer care activează pe piața locală care depășește pragul de 600 de magazine.

De la începutul anului și până în prezent, Profi a deschis 102 magazine, dintre care 54 în format Loco, 19 în format Standard și 29 în format City. Astfel, retailerul a ajuns practic la jumătatea tragetului anunțat pentru anul acesta, compania având în plan să bifeze 200 de magazine, împărțite egal pe cele trei formate.

Iată și coordonatele celor mai recente deschideri:

• Unitatea din Slănic funcționează în format Standard pe str. 23 August, nr. 2-4 și dispune de o suprafață de vânzare de 272 mp;
• Noul magazin din București a fost deschis în formatul City, pe str. Margeanului, nr.12. Unitatea are un spațiu de vânzare de 240 mp.
• În același format se prezintă și magazinul inaugurat în Cluj-Napoca pe str. Louis Pasteur, nr.79. Acesta are o suprafață de vânzare de 129 mp.
• Unitățile din Dridu, Cerat și Munteni au fost deschise în format Loco. Cea din Dridu (județul Ialomița) este amplasată pe str. Teiului, nr.46 și are o suprafață de vânzare de 212 mp. Magazinul din Cerat, județul Dolj, este localizat pe str. Dunării, nr.22 și dispune de o suprafață de vânzări de 180 mp. Magazinul din Munteni (județul Galați) se află pe strada Eroilor, nr. 29 și are o sală de vânzare de 215 mp.

Prin cele 597 de magazine prezente în 328 de localități la nivel național și o echipă de aproape 12.000 de oameni, Profi este rețeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România. Compania a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de peste 3,54 miliarde de lei, cu aproape 40% mai mult decât în anul fiscal precedent.

Retailerul german Lidl va inaugura în luna septembrie Muzeul Cămărilor Românești, primul muzeu culinar de tip pop-up care prezintă istoria preparatelor regionale autohtone.

Muzeul Cămărilor Românești debutează în perioada 8-10 septembrie, în București, în incinta Muzeului Național Cotroceni. Cei care își doresc să afle povestea preparatelor și să le deguste sunt invitați să se înscrie gratuit, pe www.surprize.lidl.ro/camaranoastra, până pe 9 septembrie.

„Inițial am pornit la drum împreună cu Căutătorii de Cămări cu gândul să identificăm acel preparat tradițional românesc, cu o rețetă unică și gustoasă, care merită să ajungă pe mesele tuturor românilor prin intermediul gamei Cămara Noastră, de la Lidl. Dar în periplul nostru am găsit atât de multe povești frumoase, o atât de mare diversitate de gusturi și de combinații, încât ne-am gândit să le adunăm pe toate în Muzeul Cămărilor Românești”, a declarat Cristina Hanganu, Director de comunicare și CSR, Lidl România. 

Muzeul Cămărilor Românești va integra două zone principale: zona de muzeu și zona de degustare. Zona de muzeu va include spații dedicate fiecărei regiuni din România și prezintă publicului proveniența și evoluția preparatelor autentice. Oaspeții vor avea parte de surprize și provocări în Galeria de Arome și tot aici vor putea descoperi raftul special cu produse Cămara Noastră. Turul muzeului se va încheia cu zona de restaurant și degustare, unde invitații vor (re)descoperi bucatele Cămara Noastră, într-un meniu special creat de Lidl.

După București, Muzeul Cămărilor Românești va merge în alte trei orașe din țară: Timișoara (între 13 – 15 octombrie, la Bastionul Theresia), Sibiu (între 27-29 octombrie, în incinta Muzeului Brukenthal) și Cluj-Napoca (între 10-12 noiembrie, la Bastionul Croitorilor).
În România, retailerul deține 211 unități comerciale și anul trecut a înregistrat vânzări de 5,57 miliarde de lei, în creștere cu 18% față de anul precedent, rezultat care îl plasează pe poziția a treia în topul celor mai mari retaileri în funcție de cifra de afaceri.
 

Comisia Federală americană pentru Comerț a aprobat achiziția de către retailerul online Amazon a lanțului de supermarketuri Whole Foods, scrie presa internațională. Astfel, tranzacția dintre cei doi giganți ar putea fi finalizată până la sfârșitul acestui an.

Anterior aprobării tranzacției, Comisia Federală americană pentru Comerț a demarat o anchetă de investigație, pentru a se asigura că afacerea nu pune în pericol competitivitatea pieței.Însă, recent, organele responsabile de anchetă au stopat mersul acesteia, ceea ce arată că nu există obstacole majore în calea finalizării acesteia.

Amazon și Whole Foods au ajuns la un acord în luna iunie a acestui an, tranzacția în numerar fiind evaluată la 13,7 miliarde de dolari (11,6 miliarde de euro), sumă ce include și datoriile retailerului. Prin această preluare, Amazon vrea să câștige teren pe piața de retail alimentar din Statele Unite, estimată la 800 de miliarde de dolari, unde deține, până în acest moment, potrivit estimărilor analiștilor, o cotă de 1% prin intermediul serviciilor de livrări de alimente - Amazon Fresh și Prime Now. Cel mai recent proiect în zona de retail alimentar offline a fost lansarea Amazon Go, primul magazin alimentar fizic al retailerului.

Industria supermarketurilor din SUA este afectată de înțelegerea dintre cei doi retaileri, acțiunile mai multor concurenți prăbușindu-se imediat după acest anunț.

Înființată în 1978, Whole Foods Market și-a asumat practic conceptul organic la nivel de companie, iar în cei 39 de ani de existență a construit o rețea de aproape 460 de magazine în Statele Unite ale Americii, Canada și Marea Britanie.
 

Fără doar și poate, trendul de sănătos prinde tot mai mult contur și pe piața românească și implicit din ce în ce mai mulți antreprenori găsesc în categoriile de legume și fructe o oportunitate de business. Un astfel de exemplu este cel al soților Cochinescu care au deschis în 2016 Grădina Verde, un concept prin care au transformat aprozarul tradițional într-un spațiu modern și primitor. Chiar dacă primul an nu a fost deloc roz, proiectul nu se oprește aici, cei doi antreprenori având deja stabilite câteva direcții de dezvoltare. 

Prima interacțiune. Sunt mai bine de nouă ani de când soții Cochinescu au luat contact cu industria fructelor și legumelor din postura de antreprenori, preluând aprozarul deținut de părinții Ecaterinei în localitatea Popești Leordeni, din județul Ilfov. „Primul magazin a fost deschis acum 20 de ani și era un aprozar cu suprafață mică de vânzare, în care, pe lângă legume și fructe, sortimentația includea și câteva produse de băcănie . Anul trecut, pornind de la acest trend din piață de orientare a consumatorilor către produse mai sănătoase, am luat decizia să mai deschidem un magazin”, spune antreprenoarea. Și pentru că nu au vrut să se îndepărteze prea mult de zona în care erau deja cunoscuți, proprietarii aprozarului Grădina Verde au ales să deschidă magazinul chiar la intrarea în cartierul rezidențial din Popești Leordeni, în ansamblul Gama Residence. Cât despre conceptul de magazin, pe scurt, acesta s-ar traduce în aprozarul secolului nostru. De ce spun asta? Pentru că spre deosebire de aprozarele clasice, cei doi antreprenori au încercat să creeze un spațiu primitor și luminos, care să pună cât mai bine în valoare produsele.

Având în vedere că spațiul a fost dat la cheie, investiția a fost de până în 10.000 de euro – poate una dintre cele mai mici despre care am scris la această rubrică. „În linii mari a fost vorba despre rafturi, pe care le-am făcut pe comandă, dispenserele pentru vracuri, spoturile de iluminat, dar și alte obiecte pe care le-am folosit pentru a aduce un strop de creativitate – tablourile, desenele, coșurile, instrumentele muzicale etc.”, completează Ecaterina.

Produsele de bază, esența sortimentației.În ceea ce privește sortimentația, cei doi antreprenori au pornit de la produsele de bază, adăugând tot mai multe sortimente în funcție de sezon, dar și de preferințele consumatorilor. Spre exemplu, în categoria de legume, clienții pot găsi în principal sortimentele clasice – ceapă, morcov, cartofi, păstârnac, țelină sau roșii. Pentru acestea din urmă însă, cred că am numărat nu mai puțin de 7-8 sortimente diferite printre care monterosa sau kumato.

Lucrurile nu sunt foarte diferite nici dacă vorbim despre fructe, unde, pe lângă sortimentele clasice, gama a fost construită în jurul produselor de sezon. „Avem deja la vânzare cireșe, pepene, caise, nectarine sau afine. Într-adevăr, este vorba și despre produse de import, dar întotdeauna am avut în vedere gustul, chiar dacă prețul a fost mai ridicat”, subliniază proprietara Grădina Verde.

Un alt aspect pe care soții Cochinescu au mizat atunci când au construit sortimentația au fost produsele locale. „Încercăm să avem cât mai multe produse românești și asta nu este deloc ușor. În timp am construit un parteneriat cu mai mulți producători din județul Ilfov și ne aprovizionăm de la ei cu sortimentele de sezon. În plus, avem și produse din producție proprie: roșii, castraveți, usturoi verde, leuștean și ardei iute”, mai spune aceasta.

Momente de cumpănă. Chiar dacă la prima vedere un astfel de business are toate șansele de reușită, pentru cei doi antreprenori lucrurile nu au fost chiar roz. „Deși aveam experiență în acest domeniu, a fost un an foarte greu. Și marea problemă este spațiul pentru că zona nu este încă foarte dezvoltată și sunt o mulțime de lucrări în derulare. În plus, este o zonă cu tineri, ceea ce poate fi un avantaj, dar și un dezavantaj pentru că ei vin seara târziu de la serviciu, nu mai gătesc și, mai mult decât atât, sunt chibzuiți la cheltuielile pe care le fac pentru că mulți și-au luat apartamentele prin credite imobiliare. Prin urmare, când ies la cumpărături își iau un kilogram de cartofi, legume pentru o ciorbă și câteva fructe. Este o diferență foarte mare între cele două magazine, chiar dacă vorbim despre mai puțin de patru kilometri distanță între ele”, mai spune antreprenoarea.

Pe lângă problema locației, nu este pentru nimeni un secret faptul că un business cu legume și fructe proaspete vine la pachet cu riscul unor pierderi financiare importante. „Este un domeniu foarte greu pentru că spre deosebire de haine sau de alte alimente, legumele și fructele nu pot sta prea mult la raft. Dacă nu se vând tot ce poți face e să le arunci pentru că se veștejesc, pierd în greutate, își schimbă aspectul și românului îi plac doar produsele care arată bine. Însă ne-am asumat acest lucru și oricum, având experiența celuilalt magazin, am învățat să apreciem destul de bine care este necesarul de marfă”, precizează Ecaterina. În luna aprilie însă, după un an în care și-au cheltuit economiile pentru a susține magazinul, proprietarii Grădina Verde se hotărâseră să închidă aprozarul. „În fiecare lună trebuia să aducem bani de acasă. Așa că într-o seară am tras linie și am zis că cel mai bine e să spunem stop. Apoi vânzările au început să meargă mai bine de la o zi la alta. Nu pot să zic că lucrurile stau extraordinar însă, pe o scală de la 1 la 10, de la 3-4 a ajuns undeva la 7-8”, mai precizează tânăra.

Statusul actual. Chiar dacă primul an de funcționare a fost dificil, în momentul de față businessul se îndreaptă în direcția bună. Cu o medie de 200 de clienți pe zi și o valoare a coșului de cumpărături de 40 de lei, proprietarii Grădina Verde spun că au început să vadă luminița de la capătul tunelului. „La capitolul vânzări începutul a fost departe de așteptările noastre, erau zile în care vindeam de 1.000 de lei. Însă cred că a fost vorba în principal despre zonă pentru că până de curând nu mai funcționa niciun alt magazin. Am fost primii care am închiriat spațiul. Recent, Mega Image a inaugurat un Shop & Go și trebuie să mărturisesc că magazinul a atras clienți noi și asta ne-a ajutat”, spune aceasta.

În ceea ce privește planurile de viitor, principalele direcții sunt introducerea unor sortimente bio și extinderea producției proprii. Cât despre inaugurarea unor noi locații, proprietarii Grădina Verde spun că cel puțin pentru moment nu vor mai investi în extindere pentru că sarcinile sunt împărțite în familie și, în ciuda eforturilor, nu reușesc să găsească o persoană de încredere care să mai preia din atribuțiile lor și să îi ajute să dezvolte businessul.

Retailer francez Carrefour se apropie de finalizarea procesului de integrarea a supermarketurilor Billa, în prezent mai având doar 10 unități de remodelat. Toate aceste magazine vor fi redeschise sub brandul Market, potrivit informațiilor furnizate de retailer.

Retailerul francez Carrefour a început de la 1 martie remodelarea celor 86 de supermarketuri Billa preluate anul trecut pentru 97 de milioane de euro de la germanii de la Rewe și până acum a remodelat 75 de magazine. Dintre acestea două au fost transformate în unități Supeco, cinci în formatul de proximitate Express Orange, iar restul de 68 au fost deschise sub brandul Market.

Carrefour a anunțat finalizarea achiziției Billa la data de 1 iulie 2016 și pentru a elimina problemele de concurență s-a angajat să transfere trei magazine din Brăila, două supermarketuri Market și o unitate Billa. Magazinele Market au fost preluat la finalul anului trecut de retailerul vrâncean Zanfir, deținut de soții Lilieana și Vasile Zanfir, iar supermarketul Billa a fost cesionat germanilor de la Rewe Group începând cu data de 1 iulie.

Carrefour operează în acest moment 296 de magazine dintre care 32 hypermarketuri Carrefour, 187 supermarketuri Market, 14 magazine Express Orange, 44 magazine de proximitate Express, 10 magazine Contact, o platformă de comerț online www.carrefour-online.ro, 10 de magazine Billa și 6 unități Supeco. În 2016, francezii – prin cele patru entiăți care operează –  au cumulat o cifră de afaceri de 8,388 miliarde de lei și un profit de 129 de milioane de lei.

Retailerul olandez Spar este primul lanț important de magazine care intră pe piața din Belarus, unde intenționează să deschidă circa 60 de locații în următorii trei ani, în colaborare cu Almi Group, scrie Retaildetail.eu.

Compania Almi Group deține deja o rețea de 43 de magazine în Belarus sub brandurile Almi și Zakrama. La acestea se va adăuga și Spar, cu un prim magazin ce urmează să fie deschis în capitala Minsk. Unitatea de 370 mp se va concentra pe alimente proaspete.

În următorii ani Spar intenționează să deschidă magazin în orașe precum Minsk, Grodno, Gomel and Brest.

Retailerul a intrat în urmă cu o lună și pe piața din Cipru, unde are în plan să deschidă 20 de magazine în următorii cinci ani. În luna mai, compania a mai bifat o premieră: primul magazin din Ucraina, acolo unde vrea să ajungă la un număr de 50 de supermarketuri.

În prezent, retailerul operează peste 12.500 de magazine în 46 de țări, generând afaceri de 33,1 miliarde de euro.

Retailerul francez Auchan investește în extinderea drogheriilor proprii, ajungând în prezent la un șase drogherii tip discount în România. Cea mai recentă unitate de acest fel a fost inaugurată în această lună, în Constanța Sud și, odată cu această deschidere, a ajuns la două astfel de unități în această localitate. 

Conceptul a fost implementat pentru prima oară în țara noastră în urmă cu câțiva ani, în Centrul Comercial Auchan Titan, în 2016 având loc două deschideri (Constanța Maritimo, iulie 2016, și Craiova, în cadrul unității din Centrul Comercial Electroputere Parc, august 2016), iar până în acest moment, anul curent a adus alte trei inaugurări (Berceni, iunie 2017, Pallady, iulie 2017, și Constanța Sud, august 2017.

Un concept lansat de Auchan, Drogheriile Discount se poziționează ca o extensie a farmaciilor și a magazinelor naturiste. Aceste comercializează produse cât mai naturale, într-o gamă diversificată, la prețuri mici, cel din urmă atribut fiind cel care diferențiază retailerul de alte drogherii.

În Drogheria Auchan clienții pot găsi medicamente fără prescripție medicală, dermatocosmetice, suplimente alimentare, aparatură medicală etc. De asemenea, în cadrul locațiilor,  o zonă specială este dedicată mamei și bebelușului. Drogheria Auchan este, conform retailerului, prima drogherie discount din țara noastră.

Auchan este unul dintre principalii jucători pe piața de retail locală. Francezii dețin 33 de hypermarketuri, cu o suprafață de vânzare care însumează 280.000 de metri pătrați și patru magazine de proximitate MyAuchan. Potrivit datelor financiare furnizate de companie, Auchan a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 1,09 miliarde de euro, în creștere cu 10% față de anul precedent.

Magazinul cash & carry Metro Galați a fost cea mai ieftină unitate comercială din estul țării în luna iulie potrivit studiului Shopping Basket, care analizează, lunar, prețurile principalelor bunuri de larg consum din cele mai importante rețele comerciale din România. Astfel, valoarea coșului de cumpărături format din 10 produse de bază (faină, lapte, ulei, apă minerală, cafea, telemea, săpun, hârtie igienică, detergent de vase, cremă de curățat) găsite în toate cele 12 hypermarketuri, supermarketuri, unități cash & carry și magazine online monitorizate luna trecută (în magazinele de tip discounter coșul de cumpărături a avut altă componență) a fost de 63,28 lei, în unitatea Metro Galați.

Următorii clasaţi în topul celor mai ieftine magazine sunt supermarketul Market Piatra Neamț și hypemarrketul Carrefour Iași, cu o valoare a coșului de cumpărături de 64,11 lei, respectiv 64,41 de lei. La polul opus se află unitatea Mega Image Ploiești, unde coșul de cumpărături format din cele zece produse găsite în toate unitățile monitorizate s-a ridicat la 72,07 de lei, ocupând astfel prima poziție în topul celor mai scumpe magazine din regiunea analizată.

În ceea ce privește magazinele online, cea mai ieftină unitate comercială în luna iulie a fost cora.ro, unde valoarea coșului de cumpărături alcătuit din cele 10 produse disponibile și în magazinele fizice a fost 83,34 de lei (68,34 lei + 15 lei). Acesta a fost urmat în clasamentul unităților online de carrefour-online.ro, unde coșul de cumpărături s-a ridicat la 87,69 de lei (67,69 lei + 20 de lei transportul) și emag.ro/supermarket, platforma de comerț online a retailului Mega Image, unde valoarea coșului de cumpărături care a inlcus cele 10 prodsuse s-a ridicat la 91,06 lei (71,06 lei + 20 de lei transportul).

Dacă ne referim însă la disponibilitatea produselor la raft, în ziua în care a fost realizată cercetarea (5 iulie n.r.), în magazinele Auchan Galați și Mega Image Ploiești au fost găsite toate produsele din lista de cumpărături analizată în studiul Shopping Basket. Cele mai multe situații de out-of-stock au fost raportate în hypermarketul Kaufland Roman, unde trei din cele 20 de produse nu au fost disponibile la raft.

Cât despre magazinele cu cele mai multe produse cu prețul cel mai mic, pe segmentul de hypermarketuri în Carrefour Iași au fost găsite șase astfel de produse, în timp ce pe segmentul de supermarketuri, supermarketul Market Piatra Neamț a avut, de asemenea, tot șase produse cu cel mai mic preț.

Despre analiza Shopping Basket

Pentru al 13-lea an consecutiv, Revista Progresiv publică analiza Shopping Basket, un studiu de tip mystery shopping realizat de agenția de servicii de marketing și comunicare Mercury360, care monitorizează prețurile din rețelele internaționale de magazine alimentare. În analiză sunt incluse 11 rețele de magazine și cele mai importante trei magazine online: carrefouronline.ro, coradrive.ro și emag.ro/supermarket (Mega Image).

Locațiile monitorizate sunt schimbate trimestrial, pentru a fi acoperite toate regiunile importante ale țării pe parcursul unui an. Astfel, în al treilea al analizei sunt monitorizate magazinele din estul țării.

Lista de produse, care include 20 de articole alimentare și nealimentare, este comună la hypermarketuri, supermarketuri și cash&carry, pentru formatul discount fiind monitorizate alte articole. Produsele din lista de cumpărături analizată în studiul Shopping Basket sunt SKU-uri (articole) lider în segmentul IKA, selctate din Top 3 Sku pe categoriile / segmentele vizate – clasament realizat de către compania de cercetare RetailZoom pe universul de magazine monitorizate, pe perioada ianuarie-noiembrie 2016. Produsele sunt achiziționate la începutul fiecărei luni, iar data la care se realizează vizitele în magazine variază de la o lună la alta. Prețurile publicate sunt cele afișate pe bonul de cumpărături.

În studiul calitativ din secțiunea Shopping Basket există o scară de notare pentru a stabili nivelul de curățenie și de mercantizare al magazinului vizitat. În ceea ce privește mercantizarea magazinului, criteriile urmărite sunt: disponibilitatea la raft a produselor, aranjarea pe raft și accesibilitatea acestora, precum și curățenia și integritatea produselor. Dacă două din cele trei criterii nu sunt îndeplinite pe deplin, se va nota „insuficient"în dreptul nivelului de mercantizare al magazinului.

După ce în prima parte a lui 2017 a intrat pe segmentul de proximitate, Auchan anunță că până la finalul anului va face și primul pas spre comerțul online.

”Auchan România va evolua către multiformat, iar în acest sens, suntem deschiși în continuare la oportunitățile care există sau vor exista pe piața din România. Hypermarketul este un format în care continuăm să credem și vom mai deschide magazine de acest tip acolo unde este posibil și piața ne va permite. În egală măsură, pentru a răspunde clientului unic, magazine de proximitate și ultraproximitate vor veni în completarea hypermarketurilor. Nu în ultimul rând, ne bucurăm să anunțăm ca, la sfărșitul acestui an, vom face primul pas spre comerțul online”, au declarat pentru Progresiv reprezentanții Auchan.

În toamna anului trecut Auchan lansa în varianta beta MyAuchan.ro, serviciu care este accesibil doar în magazinul din Cotroceni (București) și care le permite cumpărătorilor să comande produse mai speciale, majoritatea de import, din categorii precum dulciuri, vinuri, cafea, condimente sau paste.

Auchan este unul dintre principalii jucători pe piața de retail locală. Francezii dețin 33 de hypermarketuri, cu o suprafață de vânzare care însumează 280.000 de metri pătrați și patru magazine de proximitate MyAuchan. Potrivit datelor financiare furnizate de companie, Auchan a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 1,09 miliarde de euro, în creștere cu 10% față de anul precedent.

Rewe România finalizează remodelarea magazinelor XXL Mega Discount, magazinul din Fundeni fiind ultimul deschis, la finalul lunii august (30 august n.r.), în format Penny Market. Magazinul va fi integrat într-o nouă galerie comercială, care urmează să fie inaugurată până la finalul anului.

Penny Market Fundeni are o suprafață de 1.481 metri pătrați și le oferă clienților o varietate de produse – de la fructe și legume, produse de panificație și patiserie, preparate din carne, pește dar și o selecție de lactate și brânzeturi. În cadrul fostului spațiu comercial XXL Mega Discout, Penny Market va ocupa aproximativ 40% din suprafața totală, iar restul spațiului va fi subînchiriat și restructurat până la finalul anului, după modelul galeriilor comerciale.

Citește și:

• Rewe a remodelat 30 de unități Penny Market în ultimele patru luni;
• Rewe preia magazinul Billa la care Carrefour a fost obligat să renunțe;

Magazinul din Fundeni este ultimul magazin XXL Mega Discount redeschis în format Penny Market de către Rewe România și marchează finalizarea remodelării magazinelor din Brașov, Ploiești, Brăila, Buzău, Târgoviște și București.

XXL Mega Discount  nu este singurul brand la care retailerul a renunțat de-a lungul timpului. Primul brand la care compania a renunțat a fost Selgros, pe care l-a vândut într-o tranzacție internațională, iar în decembrie 2015 retailerul a vândut rețeaua de supermarketuri Billa francezilor de la Carrefour  pentru a se concentra pe dezvoltarea formatului de discount.

Rewe România operează în prezent 204 magazine Penny Market la nivel național. În acest an, retailerul și-a propus să deschidă 20 – 25 de magazine noi. Compania a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de 2,86 miliarde de lei, în creștere cu circa 8% față de anul precedent și a raportat un profit net de 23,75 milioane de lei, în creștere cu circa 85%.

Retailerul Profi a deschis șapte noi magazine, numărul locațiilor inaugurate în luna august urcând astfel la 16 unități.

Cele șapte magazine au fost deschise în localitățile Dofteana, Conțești, Perișoru, Fălticeni, Drăgănești-Olt și Brașov. Din totalul celor 16 magazine inaugurate în luna august cinci sunt în format City, șapte în format Loco și patru în format Standard.

Magazinele din Dofteana, Conțești și Perișoru funcționează în format Loco, și au împreună o suprafață totală de aproape 1.000 mp.

Magazinul din Fălticeni, cel de-al 26-lea din județul Suceava, se prezintă în format Standard și are o suprafață totală de 462 mp. În același format, magazinul din Drăgănești-Olt, județul Olt, are o suprafață totală de 581 mp.

În Brașov au fost inaugurate două magazine Profi City, cu o suprafață totală de 792 mp.

Prin cele 609 magazine prezente în 337 de localități la nivel național și o echipă de aproape 12.000 de oameni, Profi este rețeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România. Compania a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de peste 3,54 miliarde de lei, cu aproape 40% mai mult decât în anul fiscal precedent.

Retailerul francez Carrefour a deschis astăzi trei supermarketuri în orașele Iași, Călan și în Comuna Chiajna, Sat Roșu, ajungând, astfel, la 195 de magazine sub formatul Market.

Noile supermarketuri, Market Iași Șoseaua Națională, Market Călan și Market Militari Residence își așteaptă clienții cu o gamă de aproximativ 5.000 de produse, iar oferta include peste 1.000 de articole Carrefour cu minimum 20% mai ieftine decât mărcile naționale. Acestea prezintă o sortimentație bogată pe segmentele lactate-brânzeturi, băcănie, panificație și patiserie, legume-fructe, semi-preparate, măcelarie, produse proaspete de pescărie, produse internaționale și produse dietetice, dar și produse non-alimentare de igienă și pentru întreținerea casei. 

Date cheie despre Market Iași Șoseaua Națională:
• Adresă: Șoseaua Națională, nr. 55, Iași, județul Iași
• Plaja orară de deschidere: Luni - Sâmbătă: 7:00-22:00; Duminică: 7:00-22:00;
• Gama de produse: 7600;
• Suprafața magazinului: 710 m² ;
• Locuri de muncă nou create: 31.

Date cheie despre Market Călan:
• Adresă: Strada Independenței, nr. 17, Călan, județul Hunedoara;
• Plaja orară de deschidere: Luni - Sâmbătă: 8:00-22:00; Duminică: 8:00-20:00;
• Gama de produse: 7673;
• Suprafața magazinului: 608 m² ;
• Locuri de muncă nou create: 26.

Date cheie despre Market Militari Residence:
• Adresă: Strada Rezervelor, nr. 57, Comuna Chiajna, Sat Roșu, Județul Ilfov;
• Plaja orară de deschidere: Luni - Sâmbătă: 7:00-22:00; Duminică: 7:00-21:00;
• Gama de produse: 10.000;
• Suprafața magazinului: 890 m² ;
• Locuri de muncă nou create: 32.

Pe lângă cele 195 de supermarketuri Market, francezii de la Carrefour mai operează pe piața locală 14 magazine de proximitate Express Orange, 32 hypermarketuri Carrefour, 42 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact, un magazin online și șase magazine Billa. De asemenea, francezii mai dețin pe piața locală și 6 unități Supeco, operate prin compania Supeco Investment. În 2016, francezii – prin cele patru entiăți care operează –  au cumulat o cifră de afaceri de 8,388 miliarde de lei și un profit de 129 de milioane de lei.

Discounterul german Lidl investește constant în remodelarea unităților comerciale și a ajuns în prezent la un număr de 141 de magazine modernizate. Cel mai recent magazin care a intrat în procesul de reamenajare este unitatea din strada Valea Oltului, nr. 93-107, București.

”Lidl își propune să îmbunătățească permanent experiențele clienților în timpul cumpărăturilor. Odată cu finalizarea lucrărilor de reamenajare, magazinul Lidl își va întâmpina clienții cu un nou aspect, mai modern și mai apropiat de dorințele lor. În plus, pentru că Lidl este o companie orientată către sustenabilitate, va aduce o serie de îmbunătățiri în ceea ce privește economisirea de energie, dar și funcționalitatea”, se arată în comunicatul trimis de companie.

Magazinul va fi închis în perioada 7-10 septembrie, iar clienții își vor putea face cumpărăturile în magazinele Lidl din apropiere, de pe strada Strada Moinești, nr. 63 și de pe Strada Prelungirea Ghencea, nr. 88 – 92.

Lidl deține pe piața locală 211 unități comerciale și anul trecut a înregistrat vânzări de 5,57 miliarde de lei, în creștere cu 18% față de anul precedent, rezultat care îl plasează pe poziția a treia în topul celor mai mari retaileri în funcție de cifra de afaceri.

Grupul francez Carrefour, al doilea mare jucător din retail la nivel global în funcție de venituri, a raportat afaceri în creștere cu 34% pentru operațiunile din România la nivelul primului semestru din acest an comparativ cu aceeași perioadă din 2016, arată raportul financiar al companiei.

Afacerile Carrefour România au urcat în primele șase luni la 832 de milioane de euro, comparativ cu aceeași perioadă din 2016 când nivelul era de 618 milioane de euro. La nivel de grup, afacerile au crescut cu 6,2% până la 38,5 miliarde de euro, evoluția din Europa fiind susținută, printre altele, și de strategia de achiziții și integrare a magazinelor Billa în România, respectiv Eroki în Spania.

Pe de altă parte, grupul francez și-a redus estimările privind creșterea afacerilor la nivelului întregului an, vizând un avans de doar 2-4%. Retailerul a subliniat faptul că performanța la nivelul anului 2017 va fi impactată de rezultatele din primul semestru si mediul de business, care rămâne dificil și în a doua jumătate a anului în unele țări.

„Carrefour trebuie să accelereze procesul de transformare digitală a grupului. De asemenea, trebuie să aducem un suflu nou zonei de hipermarketuri, în special magazinelor din Franța. Mai mult, focusul este creșterea profitabilității, simplificarea modului de funcționare a companiei”, afirmă Alexandre Bompard, cel care a preluat poziția de CEO în luna iulie.

Carrefour operează în acest moment pe piața din România 299 de magazine dintre care 32 hypermarketuri Carrefour, 194 supermarketuri Market, 14 magazine Express Orange, 44 magazine de proximitate Express, 10 magazine Contact, o platformă de comerț online www.carrefour-online.ro, 6 magazine Billa și 6 unități Supeco. În 2016, francezii – prin cele patru entiăți care operează –  au cumulat o cifră de afaceri de 8,388 miliarde de lei și un profit de 129 de milioane de lei.

Un subiect care ține pe jar retailerii - indiferent că ne referim la marile rețele de magazine sau la comercianții independenți – este problema resurselor umane. Și, în ciuda faptului că deja apelează la situații de compromis, precum angajarea unor persoane fără experiență și calificarea acestora la locul de muncă, rotația de personal este destul de ridicată, principalul motiv fiind nivelul redus al veniturilor. Ce soluții au găsit retailerii la această problemă, aflați din articolul următor.

1. O problemă importantă cu care se confruntă companiile din comerț în acest moment este lipsa resurselor umane. Care sunt principalele dificultăți întâmpinate din postura de angajator?
Ovidiu Moldovan: În momentul de față vorbim despre lipsa personalului pe piața muncii, în general, indiferent de calificare. Așa că angajăm multe persoane în funcția de manipulant marfă pe care le calificăm ulterior. Dar chiar și pentru acest post găsim cu greu persoane capabile să-și  îndeplinească sarcinile de serviciu.
Marius Gorgan:Într-adevăr, pe domeniul nostru de activitate principala dificultate este lipsa personalului calificat și noi nu facem excepție de la această regulă. Însă cred că marea problemă constă în faptul că nu avem în zona noastră școli de formare profesională pentru vânzători.
Maria Cruceru: Lipsa ofertei de personal calificat a fost, până de curând, una dintre problemele cele mai mari cu care ne-am confruntat. Între timp, lipsa totală de forță de muncă a devenit problema numărul 1. Fenomenul de migrație în masă, în mod special a tinerilor, către orașe mari din țară și mai ales către alte țări, a devenit cu adevărat o mare problemă. Încercăm însă să implicăm viitori angajați în procesul muncii prin oferirea unor stagii de practică liceenilor și crearea de oportunități  de angajare sezonieră, pe timpul vacanțelor etc.

2. Cât de mult se resimt nivelul de trai din România și instabilitatea legislativă la nivelul structurii personalului?
Ovidiu Moldovan: Vânzările magazinelor depind foarte mult de disponibilitățile financiare ale oamenilor și implicit de nivelul lor de trai. Ca exemplu, se înregistrează vârfuri de vânzări în magazine în perioadele în care se virează salariile. Majorarea salariului  minim a avut două efecte: pe de-o parte a crescut cererea și implicit nivelul vânzărilor în magazine, însă dacă ne referim la rentabilitatea firmelor, indicatorul a scăzut deoarece au crescut mult costurile cu personalul. Dacă ținem cont că firmele plătesc salarii mai mari de cele mai multe ori unor angajați din ce în ce mai slab pregătiți profesional și cu o atitudine față de muncă de multe ori discutabilă, se conturează un tablou în care o bună parte din companiile din comerțul tradițional vor fi sub mare presiune în anul 2017.
Marius Gorgan: La nivelul județului Arad avem o zonă industrială bine dezvoltată, nivelul de trai este unul bun, iar locurile de muncă disponibile depășesc cererile de angajare aproape în orice domeniu.
Maria Cruceru: Nivelul scăzut de venituri în comparație cu celelalte țări din Europa a încurajat emigrarea masivă a populației. Impactul se reflectă în dificultatea de a găsi oameni calificați, dar și în instabilitatea celor rămași care, la prima promisiune de ofertă venită din vestul Europei, părăsesc imediat locul de muncă. Consider că măsurile luate de autorități pentru majorarea veniturilor salariale, fără o bază reală și în neconcordanță cu posibilitățile de efort financiar, atât din partea statului, cât și din partea noastră, a firmelor, cresc frustrarea și scad productivitatea angajaților din mediul privat care își doresc aceleași creșteri pe care le au cei de la stat.

3. Câți angajați aveți și cum a evolutat numărul acestora în ultimul an?
Ovidiu Moldovan: Acum avem 128 de salariați, însă reușim cu mari eforturi să menținem constant numărul acestora pentru buna desfășurare a activității. Problemele apar mai ales pe timpul verii, când există o fluctuație mare
de personal.
Marius Gorgan:În prezent magazinele Bognar au 32 de angajați. În 2016 am dublat numărul acestora prin deschiderea unui nou punct de lucru în localitatea Vladimirescu.
Maria Cruceru: La nivelul întregului business, care include divizia de retail, divizia de distribuție și cea de import, avem în acest moment 128 de angajați, față de 111 acum un an. Avem o creștere de circa 15%, proporțională cu evoluția cifrei de afaceri. Cei mai mulți angajați lucrează în devizia de retail, cu o structură ierarhică formată din 86 de persoane.

4. Ați recrutat în ultima perioadă angajați noi? Cât de dificil este să găsiți personal cu experiență?
Ovidiu Moldovan: Angajăm lunar persoane noi, dar înregistrăm și plecări în același timp. Suntem mulțumiți de echipa pe care o avem la ora actuală. Avem persoane care pleacă frecvent la muncă în străinătate, pe timpul verii, dar se întorc la finalul sezonului. Reușim să acoperim această perioadă cu elevii și studenții aflați în vacanța școlară.
Marius Gorgan: Având două magazine în zona rurală, aria de recrutare de personal cu experiență în retail este mică. De obicei, angajăm lucrători comerciali veniți din anumite fabrici sau persoane fără experiență în retail.
Maria Cruceru: Ca să fiu sinceră, recrutăm non-stop și pe toate canelele: direct în magazine, prin anunțuri în mass-media locală sau pe paginile de socializare, pe site-urile de recrutare. Găsirea unor angajați cu experiență în retail este un lucru destul de dificil. Însă avem „mentori” cu vechime care se identifică deja cu MCA și contăm pe ei în inițierea noilor colegi.

5. Cât de mult v-a afectat extinderea marilor lanțuri de retail? Ați avut angajați care au plecat de la dvs. pentru a se angaja într-o rețea internațională?
Ovidiu Moldovan:În ceea ce privește personalul, extinderea marilor lanțuri de retail ne-a afectat într-o măsură mai mică pentru că angajații sunt interesați mai degrabă să plece la muncă în străinătate, și nu doar să facă trecerea de la o rețea locală la un retailer internațional.
Marius Gorgan: Ca să fiu sincer, din acest punct de vedere nu am întâmpinat probleme. Ba chiar aș putea spune că lucrurile au stat oarecum invers pentru că în ultimul an am angajat trei persoane care au lucrat anterior pentru marile lanțuri de magazine cu capital străin.
Maria Cruceru: Da, am avut angajați care au plecat să lucreze în rețele de magazine cu acționariat străin . Însă pentru că la noi nu sunt diferențe mari privind condițiile de muncă și de salarizare față de rețelele internaționale, vorbim despre un număr mic de angajați – 4 persoane în ultimii 10 ani.

6. Care au fost motivele invocate de angajați atunci când au luat decizia de a pleca?
Ovidiu Moldovan: Sunt mai multe cauze, dar marile lor probleme sunt programul de lucru și salariul, chiar dacă acesta se situează la același nivel cu salariul mediu din Sighișoara. În ceea ce privește programul, la noi se lucrează în două schimburi, inclusiv sâmbăta și duminica, ceea ce este văzut ca un dezavantaj de către angajații noștri.
Marius Gorgan: Principalul motiv pentru care pierdem angajați este programul. Spre exemplu, în fabrici nu se lucrează neapărat sâmbăta și duminica, așa cum se întâmplă în retail. Așa că, în multe cazuri, aceștia preferă un salariu inferior și acceptă să facă zilnic naveta în schimbul timpului liber petrecut cu familia.
Maria Cruceru: Cea mai mare fluctuație de personal o avem pe nivelurile de la bază - lucrători comerciali,  manipulanți de marfă, personal necalificat. Motivul cel mai des invocat este nivelul redus al veniturilor, pe care angajații cred că-l pot corecta migrând în alte țări. Foarte des în acești 17 ani de activitate, am avut angajați care s-au întors la noi după 2–3 ani.

7. Care sunt principalele metode prin care vă țineți angajații motivați? Aveți și beneficii extra-salariale pe care le oferiți angajaților?
Ovidiu Moldovan: Oferim mai multe beneficii angajaților noștri, precum calificare la locul de muncă, tichete de masă, beneficii oferite de sărbători, dar și bonusuri din vânzări.
Marius Gorgan: La capitolul beneficii vorbim despre primele de sărbători, o grilă de bonusare pentru realizarea targeturilor și, nu în ultimul rând, faptul că lucrează pentru o companie românească care contribuie la bugetul de stat din care se vor finanța pensiile părinților și bunicilor noștri.
Maria Cruceru: De-a lungul timpului, am reușit să alocăm la nivelul fiecărui post indicatori de performanță, atât cantitativi, cât și calitativi, pe care i-am cuantificat lunar, semestrial și anual. În plus, avem și beneficii extra-salariale: tichete de masă, asigurări suplimentare de sănătate și pensie pentru anumite niveluri ierarhice, team buildinguri. În plus, intenționăm să acordăm și tichete de vacanță.

8. Ce măsuri de precauție ați luat în ultima perioadă pentru a securiza acest aspect important al businessului, personalul calificat?
Ovidiu Moldovan: Am mizat în primul rând pe majorarea salariilor. De asemenea, am îmbunătățit condițiile de muncă, am redus programul de lucru duminica și am organizat team buildinguri.
Marius Gorgan: Pentru perioada următoare intenționăm să dezvoltăm un program de training gratuit pentru angajați pentru creșterea productivității muncii, și astfel să menținem un nivel salarial peste media pieței din domeniul nostru de activitate și nu numai.
Maria Cruceru: Alături de componenta salarială, încercăm să construim un plan de carieră în interiorul organizației, unde adesea se promovează foarte ușor pe scara ierarhică. De asemenea investim în formarea lor profesională, trimițându-i sau chiar mergând împreună la diverse traininguri și conferințe. 