Roca, platformă de investiții și management destinată companiilor românești, a preluat acțiunile Frigotehnica S.A., lider național în industria frigului comercial și industrial și cu recunoaștere europeană în piața soluțiilor de refrigerare.

Prezentă de 70 de ani pe piața de profil, Frigotehnica S.A. are o cifră de afaceri anuală de 20 de milioane de euro, generată de instalarea și mentenanța sistemelor de frig pentru companii din retail, logistică și industrie din România. Din portofoliul companiei fac parte nume precum Carrefour, Cora, Metro, Profi, Selgros sau Danone, companii pentru care a realizat proiecte atât pe plan local, cât și pe piețe din străinătate.

Intrarea Roca în companie consolidează rezultatele de până acum și susține, în același timp, managementul companiei să se îndrepte și spre piețele externe.

„Am încredere în succesul acestui business de tradiție. Roca vine în companie cu soluțiile necesare pentru creșterea portofoliului de clienți, atât în țară, cât și pe piețele externe. Vom oferi grupului de companii Frigotehnica, celor 200 de angajați ai săi, dar și partenerilor de afaceri, noi perspective de dezvoltare, în condiții de finanțare adecvată și viziune de management”, a declarat Rudolf Vizental, CEO-ul Roca.

Principala linie de business a companiei Frigotehnica constă în oferirea de soluții la cheie pentru instalațiile frigorifice ale marilor retaileri, ale centrelor logistice precum și din industria alimentară.

Pe de altă parte, strategia de business a platformei Roca este de a identifica branduri românești cu potențial de creștere și a le susține în dezvoltarea lor, de a crea companii care să dezvolte branduri „made in Romania” și de a le da, sau reda, anvergura națională și internațională.

DocProcess, companie 100% românească ce furnizează servicii pentru digitalizarea și automatizarea proceselor operaționale, așteaptă afaceri de 2,7 milioane de euro în acest an și un profit de 450.000 de euro. În 2017, vânzările DocProcess s-au ridicat la 1,65 milioane de euro.

Potrivit anteprenorilor din spatele companiei, la realizarea cifrei de afaceri va contribui și cea mai recentă investiție, centrul de cercetare și dezvoltare software inaugurat în Franța.

„În 2005, după 15 ani de activitate în domeniul IT din Franța, am revenit în România și am pus bazele DocProcess. Cei 13 ani de existență ne-au purtat prin mai multe etape de dezvoltare, cea mai importantă fiind trecerea de la activitatea de consultanță la furnizarea de servicii bazate pe utilizarea unei platforme de concepție și dezvoltare proprii. Astăzi, am ajuns în punctul în care ne propunem să ne internaționalizăm”, a declarat Liviu Aplozan, coproprietarul companiei.

Astfel, compania a ales ca primă destinație Franța, o piață matură, care oferă multe oportunități. Birourile din România și Franța vor dezvolta împreună soluții pentru clienții DocProcess. Investiția inițială în centrul din Franța s-a ridicat la 600.000 euro, din fonduri proprii. În centrul din Grenoble, deschis în luna martie, lucrează în prezent cinci specialiști software. În total, compania are 50 de angajați (România și Franța).

Peste 60% clienți din retail

DocProcess are în prezent un portofoliu de clienți ce se apropie de 3.500 de companii, peste 60% dintre aceștia activând în zona de retail. Printre nume se află Carrefour, Cora, Leroy Merlin, Albalact, Covalact sau Mondelez.

„Avem clienți mari ce provin în special din retail, industria alimentară, auto, farma etc., societăți care comunică între ele, își armonizează procesele și actualizează cataloage partajate cu ajutorul serviciilor noastre. Digitalizarea a însemnat pentru toate aceste companii reducerea costurilor, accelerarea proceselor operaționale și reducerea erorilor cu 99%. Activăm într-un domeniu din ce în ce mai dinamic, automatizarea și digitalizarea aflându-se pe agenda tuturor companiilor. Lucrăm să ne extindem serviciile în industria bancară, asigurări și energie”, arată Daniela Apolozan, COO al DocProcess.

Totodată, compania este pregătită și își dorește să lucreze în viitor și cu instituțiile publice din țara noastră.

DocProcess susține procesul de eficientizare a companiilor prin transformare digitală și RPA (Robotic Process Automation). Platformele firmei automatizează procese financiare (Purchase-to-Pay, Order-to-Cash, eInvocing), de achiziții, logistică și HR ajutând companiile să elimine documentele pe hârtie și munca manuală repetitivă.

Prin utilizarea platformei DocXchange, clienții pot face economii între 60% și 80% din bugetul alocat acestor operațiuni, investiția fiind recuperată într-un interval de 2 până la 6 luni.

Compania a digitalizat până în prezent peste 80 milioane de documente, fapt care se traduce prin salvarea a peste 8.800 de copaci, economisirea a 1.600 de tone de hârtie și reducerea amprentei de mediu cu 2.880 tone de CO2.

Retailerul francez Carrefour își extinde oferta din online și lansează un marketplace, în care, pe lângă produsele din magazinele sale, vinde și produse ale partenerilor.
Astfel, platforma, încorporată în site-ul carrefour.ro, cuprinde două secțiuni „Supermarket online” și „Carrefour și partenerii”.

Ce înseamnă „Carrefour și partenerii”? „Reunim în cadrul unei singure platforme produse cât mai variate, comercializate de diverși parteneri (comercianți online). Astfel, poți găsi ușor și într-un singur loc produsele, alegându-le în funcție de caracteristici precum prețul, garanția, data și costul livrării”, detaliază reprezentanții Carrefour pe site.

De asemenea, compania specifică faptul că produsele partenerilor sunt livrate chiar de cei din urmă, responsabilitatea pentru stocuri și calitate revenindu-le partenerilor. Carrefour intervine doar în cazul în care apar neconcordanțe de livrare. Oferta partenerilor Carrefour include peste 140.000 de produse din numeroase categorii.

La capitolul costuri de livrare, compania menționează pe platformă că, pentru comenzile din secțiunea „Carrefour & Partenerii”, costul de livrare diferă în funcție de fiecare partener și de modalitatea de livrare, variantele disponibile fiind „Livrare la adresa ta” sau „Click & Collect”; iar pentru comenzile din sectiunea „Supermarket Online”, costul de livrare al comenzii conține 3 elemente: valoarea produselor achiziționate, valoarea Taxei de Livrare (variază în funcție de valoarea totală a produselor achiziționate, valoarea Taxei de Greutate (variază în funcție de greutatea comenzii). Taxa transport se calculează în funcție de valoarea comenzii, astfel: pentru comenzi între 0,01 lei și 149,99 lei, taxa de livrare este 20 lei; pentru comenzi între 150 lei și 299,99 lei, taxa de livrare este 10 lei și pentru comenzile ce depășesc 300 de lei, livrarea este gratuită.

Carrefour România este primul retailer care a lansat un magazin de e-commerce în România, acum 5 ani. De asemenea, în ultimul an, tot o premieră a fost și casa de marcat self service și platforma Bringo, ai căror acționari majoritari sunt.

Retailerul francez Carrefour a înregistrat un avans al afacerilor de 10,6% în primul trimestru al acestui an, pe piața din România, până la 486 de milioane de euro, potrivit raportului financiar publicat de companie. Rezultatul este calculat la cursul valutar constant, creșterea în funcție de cursul valutar real pe piața locală fiind de 7,4%. 

La finalul anului trecut, Carrefour deținea în România o rețea de 323 de magazine, dintre care 33 hypermarketuri, 237 supermarketuri și 53 de magazine de proximitate.

Trăim în secolul vitezei, în care scuze precum „nu am timp” sau „sunt pe fugă” încep să devină refrenul unei întregi generații. Iar atunci când vine vorba despre cumpărăturile săptămânale sau de impuls, magazinele de proximitate deja câștigă tot mai mult teren. Desigur, retailerii sunt primii care trebuie să se adapteze noului stil de viață tot mai grăbit al consumatorilor. Din fericire, au tot mai multe pârghii la îndemână pentru o creștere sănătoasă, arată un studiu recent al Planet Retail. 

La nivel global, gradul de urbanizare se va mări, numărul mediu de persoane care alcătuiesc o gospodărie se va micșora, în timp ce tehnologia va ajunge în tot mai multe case. Toate acestea vor avea un impact atât asupra cumpărăturilor online, în general, dar și în particular în ceea ce privește cumpărăturile online de alimente. Dar nevoia de a merge la magazin nu va dispărea, din contră, din aceste schimbări vor avea de câștigat magazinele de tip convenience, susține David Gray, Senior Retail Analist în cadrul Planet Retail.

Din cercetările pe care le-au făcut specialiștii de la Planet Retail reiese că gradul de urbanizare va crește, indiferent că este vorba despre Europa, Asia sau America de Nord. De pildă, dacă în Europa Centrală și de Est, anul trecut raportul era de 31%, pentru populația rurală, versus 69%, reprezentând mediul urban, estimările arată că acest raport va ajunge la 30%-70% până în 2022.

Dar nu doar globalizarea stă la baza creșterii magazinelor de tip convenience. Dimensiunea medie a gospodăriei se va reduce la nivel global, iar fenomenul se va vedea în toate regiunile lumii. Această tendință se va regăsi și în piețele în curs de dezvoltare (care vor ajunge de la 4,8 persoane în 2017 la 4,7 persoane în 2022) și în piețele dezvoltate, unde va scădea de la 2,6 (în 2012) la 2,4 (în 2022), în timp ce doar în statele emergente, se va înregistra o evoluție de la 3,2 în 2012 la 3,6 în 2022. Concret, pentru producători și retaileri acest lucru înseamnă o creștere pentru magazinele de tip convenience, pentru că oamenii vor locui în spații mai mici, unde vor avea o capacitate de depozitare redusă, iar prin urmare vor vizita mai des acest tip de magazine, arată datele Planet Retail.

În această ecuație nu trebuie subestimată puterea tehnologiei. Astfel, în piețele în curs de dezvoltare, rata de utilizare a internetului urmează să ajungă la 61,4% în 2022, în creștere cu peste 30% față de nivelul înregistrat în 2012. Și în statele din piețele emergente se va simți o creștere de la 52,2% în 2012 la 76,7% în 2022. „Vedetele” absolute ale acestui capitol sunt însă statele dezvoltate care ar urma să atingă, până în 2022, o rată de penetrare a internetului de 91% (în creștere de la 79% în 2012). Astfel, specialiștii explică faptul că oamenii vor comanda tot mai des online, inclusiv pentru a-și face cumpărăturile pentru produse alimentare. Pentru retaileri, acest lucru ar putea să însemne pe de-o parte dezvoltarea unui sistem pentru ridicare (pick-up) a achizițiilor făcute online, și, pe de altă parte, creșterea numărului cumpărăturilor de completare, în care cea mai mare parte a clienților își va face principalele cumpărături, de regulă, online și o dată pe săptămână, între două astfel de achiziții mai pot apărea nevoi urgente care nu ar putea fi rezolvate decât printr-o vizită la magazin.

Magazinele de tip convenience, în cursa pentru primul loc

În aceste condiții, magazinele de tip convenience și cele din benzinării (de tip forecourt) reprezintă canalul cu cea mai bună dinamică – 4,8% rată anuală de creștere compusă (CAGR) între 2017-2022. Ca valoare, această creștere s-ar putea traduce, potrivit specialiștilor Planet Retail, printr-un plus de aproape 100 de miliarde de dolari (de la 294 de dolari în 2012 la 396 de miliarde în 2022). Totuși, pentru acest interval, magazinele de tip convenience sunt depășite, în continuare, ca ritm de creștere de magazinele de tip discount, cu 5,8% CAGR. Magazinele de tip discount ar urma să ajungă, potrivit calculelor Planet Retail, la 541 de miliarde de dolari în 2022 (de la 342 de miliarde de dolari în 2012).

Atunci când vine vorba despre cumpărăturile online de produse alimentare, acestea au și ele partea lor de creștere. Dar, cu toate că, în acest caz, rata de creștere poate părea mare – 17,4% – spre deosebire de celelalte categorii, ca valoare, baza de pornire este mult mai mică – 21 de miliarde de dolari în 2012 și este estimată să ajungă la 94 de miliarde de dolari în 2022.

În Europa, ponderea lor va ajunge la 6,3% din piață până în 2022

Prin urmare, magazinele de tip convenience câștigă tot mai mult teren în întreaga lume, iar cifrele susțin această tendință. În Asia, de pildă, acestea ar urma să reprezinte 27% din piață în 2022, în creștere cu aproape patru procente față de 2012. Totuși, ponderea cea mai mare este în continuare reprezentată de hypermarketuri și de magazinele cu suprafețe mari, însă această categorie, este pe un trend descendent și, în timp, își vor pierde din influență. Estimările arată că, pe piața asiatică, hypermarketurile vor ocupa doar 29,4% în 2022 față de 32,8% în 2012.

Cu toate că ponderea magazinelor de tip convenience este în continuare mică în Europa (5,3% în 2012), și piața bătrânului continent urmează tendințele de la nivel global, iar ponderea acestei categorii va urca cu un procent până în 2022. În continuare, și în Europa, la fel ca în Asia și în America de Nord, magazinele cu suprafețe mari „mușcă” o felie importantă din opțiunile consumatorilor cu 29% până în 2022 și cu toate că vor deține o cotă de piață semnificativă, aceasta este în scădere, de la 36% în 2012.

Viitorul

Magazinele tradiționale de tip convenience sunt concentrate în jurul a trei concepte: zona, proximitatea, promovarea. Însă viitorul pentru acest canal de vânzare se va contura în jurul a patru concepte: experiența, socialul, o interacțiune mai ușoară sau grija.

Cu alte cuvinte, pentru retaileri acest lucru înseamnă, în primul rând, un customer service și o experiență îmbunătățite, incluzând aici și o colaborare mai amplă cu partenerii din zone conexe, în principal pe zona de food (benzinării care includ și o zonă de fast-food, de exemplu). În plus, magazinele de tip convenience vor suferi schimbări și datorită tehnologiei. Iar exemplele vin mai ales din Asia, unde în unele unități se pot face plăți biometrice, cu ajutorul amprentei palmei. Tot în Asia câștigă tot mai mult teren, magazinele de convenience fără operator uman (fixe sau chiar mobile), folosite cu ajutorul tehnologiei – clientul intră prin scanarea unui QR code, în magazin își alege produsele pe care le plătește singur la casă, iar ieșirea se face tot prin scanarea unui QR code. Iar în cazul în care clientul nu ia nimic din magazin, este nevoit să scaneze un alt QR code.

Dar cum s-ar putea împleti cumpărăturile online cu cele offline? Specialiștii Planet Retail arată că unele magazine și-au instalat dulapuri speciale la ieșirea din magazine, de unde clienții care fac cumpărături online își pot ridica produsele comandate. Dar aceste dulapuri pot fi operate fie în magazinele proprii, fie prin parteneri. De asemenea, pot apărea și centre de pick-up special create pentru pietoni, care pot intra să își ia comenzile făcute pe internet, sau birouri speciale în interiorul magazinelor fizice dedicate doar celor care și-au achiziționat produsele online.

Pe lângă nevoia de adaptare a rafturilor și produselor la caracteristicile populației deservite (cu accente puse pe produse proaspete, produse to go etc), un atribut poate mai puțin evident, însă care va juca un rol diferențiator în viitor este implicarea magazinelor de tip convenience în problemele comunității – căci, prin definiție, acestea deservesc o comunitate restrânsă. Astfel, pot deveni mici hub-uri sociale, prin oferirea de servicii de leisure (spații pentru fitness, servicii de spălătorie, creșă, spații de co-working, sau pot deveni adevărate hub-uri culinare). Prin astfel de servicii va crește traficul, dar și timpul pe care clienții îl vor petrece (chiar și) în magazinele de tip convenience. 

Retailerul american Walmart va deveni acționar majoritar al celui mai mare retailer online din India, Flipkart, odată cu achiziția a 77% dintre acțiuni, scrie presa străină. Tranzacția, ce se ridică la 16 miliarde de dolari, este un pas înainte în lupta pentru supremația comerțului electronic cu principalul rival, Amazon. Cofondatorul Flipkart Binny Bansal, alături de alți acționari, vor deține restul de 23%.

Aceasta este cea mai mare tranzacție din istoria Walmart, iar rezultatele acesteia se vor traduce printr-un acces mai larg la piața de comerț electronic din India, fără a investi în magazine fizice. Instituția bancară Morgan Stanley arată că piața de e-commerce din India este pe o pantă ascendentă și estimează că va atinge valaorea de 200 de miliarde de dolari, în aproximativ un deceniu.

Walmart a intrat pe piața din India în 2009 printr-un joint venture cu Bharti Enterprises și a preluat controlul asupra afacerii în 2013. În prezent, operează 20 de depozite angro din India care deservesc întreprinderi mici.

În anul fiscal încheiat la 31 martie, Flipkart a raportat vânzări de 4,6 miliarde de dolari, a declarat Walmart.
 

Cea de-a 11-a ediție a conferinței Progresiv Interactiv, desfășurată la Iași în data de 22 mai 2018, la Hotel Internațional, a reunit peste 130 de manageri și administratori de magazine, dar și reprezentanți ai furnizorilor.

Evenimentul a reunit retaileri din zona Moldovei, una dintre regiunile în care comerțul independent reușește să facă față cu brio marilor lanțuri de magazine și le-a adus comercianților informații despre evoluția principalelor categorii în retailul independent și schimbările din comportamentul de cumpărare, dar și soluții pentru creșterea vânzărilor în magazin și pentru o mai bună diferențiere față de competitorii din retailul modern. Totodată, au fost demontate mituri despre retailul independent, dar s-a discutat și despre managementul resurselor umane, o problemă tot mai acută în industrie.

Despre miturile comerțului independent
Romina Ardelean, Consultant GfK România

După o retrospectivă a principalelor momente care au marcat anul trecut – creșterea economică de 7% alimentată în principal de consum, majorarea salariilor și a pensiilor, un buget consistent alocat alimentelor și băuturilor, coroborat cu avansul de 7% al pieței bunurilor de larg consum – Romina Ardelean, Consultant GFK România, a demontat pe rând o serie de mituri legate de comerțul tradițional. Astfel, chiar dacă retailul independent continuă să scadă din punctul de vedere al cotei de piață valorice – de la 43% în 2016 la 41% în 2017 – el nu este “pe moarte”.

“Se dezvoltă foarte mult modern proximity care de fapt este înlocuitorul comerțului independent. Dacă ne uităm pe regiuni lucrurile stau diferit: în București comerțul modern a ajuns la 79%, în Moldova la 51%, restul de 49% aparținând comerțului tradițional. Vorbim aici de cea mai mare pondere din țară a comerțului independent. Există potențial și nu este vorba că această formă de comerț este pe moarte, ci că vorbim de o nevoie acută de reinventare”, a subliniat Romina Ardelean.

Un alt mit care circulă în rândul comercianților independenți ține de sortimentație și de nevoia de “a avea de toate la raft”. Potrivit datelor GfK, miza se află în zona produselor fresh, care au avut o contribuție de 32% la creșterea pieței FMCG, alături de băuturi (+21%) și articolele pentru îngrijrea casei (+19%). În plus, categoriile de produse care au bifat creșteri sănătoase în volum sunt cidrul (+38%), deserturile pe bază de lapte (+28%), chipsurile de cartofi (20%) sau mâncarea gătită (+20%).

În acest context, retailerii ar trebui să acorde o atenție sporită la ce misiuni de cumpărare au clienții atunci când vin în comerțul de proximitate. Aici, pe primele locuri se află cumpărăturile de tip top-up basket și stock-up basket, în aceste coșuri regăsindu-se produse precum pâine și produse de patiserie, legume și fructe proaspete, carne proaspătă și mezeuri, ouă proaspete, apă, bere, lapte și băuturi carbogazoase.
Pe de altă parte, datele relevă faptul că prețul nu mai este cel mai important criteriu de alegere al unui produs. Spre exemplu, activitățile promoționale scad în importanță comparativ cu 2016, ajungând anul trecut la o pondere de 18,4%. „Calitatea primează, pentru cumpărători este mai important să simtă că plătesc un preț corect pentru un produs de calitate”, a punctat Romina Ardelean.

Corelat cu acest mit este cel potrivit căruia valoarea bonului de casă este foarte mică în comerțul tradițional. Astfel, potrivit informațiilor GfK, valoarea bonului este de 19 lei în retailul independent, aceasta putând ajunge chiar la 33 de lei în cazul unor local key acounts. Mai mult, în Moldova acest indicator este și mai ridicat – de 35 de lei în cazul comercianților independenți.

Loializarea clienților, asul din mâneca retailului indendent
Cătălina Aldea, Managing Partner & Consultant Aldea Consulting

Prezentă pe scena Progresiv Interactiv, Cătălina Aldea, Retail Consultant & Managing Partner la Aldea Consulting, a abordat un subiect vast, care preocupă atât jucătorii din comerțul modern, cât și retailerii independenți - „Loializarea clienților”.

Iar unul dintre avantajele majore ale comercianților independenți în lupta cu retailerii moderni este faptul că cei din urmă au pierdut interacțiunea directă cu clientul. „Ei fac marketing de masă, nu țin foarte mult cont și nu se pot adapta atât de ușor la ceea ce se întâmplă pe piața locală, ceea ce reprezintă un avantaj pentru dumneavoastră. Retailul modern o să crească, asta înseamnă competiție pentru dumneavoastră, dar competiția este pozitivă, vă ajută să deveniți antreprenori mai buni, să fiți creativi, să aveți intuiție și să vă gândiți la modalitățile prin care puteți preveni această competiție sau vă puteți diferenția”, a punctat Cătălina Aldea.

Și pentru că 20% dintre clienți realizează 80% din vânzările unui magazin din comerțul tradițional, speakerul a subliniat că e foarte important ca aceștia să fie loializați. „Depășiți-le așteptările. Știu că avem tendința de a satisface toate nevoile și acest lucru e imposibil. Factorii comportamentali de care sunt influențați clienții dau și misiunile lor de cumpărare, pe care le puteți afla interacționând cu ei. Nu trebuie să fie ceva agresiv. Implicați-i, cereți-le părerea (ce și-ar dori mai mult în magazin) și apoi recompensați-i. Dar, ca să depășiți așteptările, trebuie să fiți creativi, gândiți-vă la un target nou de clienți, pe care îl puteți fideliza ușor, iar apoi luați niște decizii de business, legate de sortimentație, atmosferă, prețuri, promoții și servicii”, i-a sfătuit Cătălina pe participanți.

În ceea ce privește sortimentația, aceasta ar trebui concepută pe nevoile clientului, după ce sunt observate categoriile care sunt într-adevăr necesare în magazin, urmând ca sortimentația să fie optimizată. „Trebuie să aveți în vedere următoarele aspecte - calitate, prospețime, unicitate și disponibilitate - care în modern trade nu se găsesc 100%”.

Cât despre cheia pentru loializarea clienților, serviciile ar putea reprezenta soluția. „Pe lângă scanarea rapidă a produselor, plata cu cardul, plata cu tichete de masă sau un ATM, focusul ar trebui să fie pe pregătirea personalului; ei ar trebui să cunoască produsele, promoțiile, dar și competiția. De asemenea, ajutați-i pe cei care nu pot face cumpărături cu livrarea la domiciliu”, a conchis reprezentanta Aldea Consulting.

Categoria vopsea de păr - de la Cenușăreasă, la generator de trafic în retail
Monica Chemente, Trade Marketing Manager Papillon Laboratoires Cosmetiques

Monica Chemente, Trade Marketing Manager Papillon Laboratoires Cosmetiques, companie care deține brandul Loncolor, le-a oferit celor prezenți la eveniment câteva sfaturi pe care le pot folosi, astfel încât să profite la maxim de potențialul categoriei de produse pentru colorarea părului. Pornind de la datele potrivit cărora aproximativ 5,5 milioane de femei cumpără de mai multe ori pe an acest tip de produse, Monica Chemente i-a sfătuit pe comercianții independenți să fie foarte atenți la sortimentație și la modul în care produsele sunt reprezentate la raft.

“Este o categorie generatoare de trafic dacă este lăsată să genereze trafic. Achiziția este făcută de regulă de femei, care sunt decidenții cumpărăturilor. Categoria ar trebui amplasată la intrarea în magazine, astfel încât să nu lăsăm clientul să caute categoria. Vopseaua de păr este o categorie care vinde dacă consumatorul are acces la ea, poate să se uite, să analizeze, să aleagă din variantele multiple de nuanțe”, a afirmat Monica Chemente.

Totodată, pentru a-și maximiza șansele de reușită, reprezentanta Papillon Laboratoires Cosmetiques a punctat importanța metodelor de diferențiere într-o categorie în care prețul nu mai primează. “Nu există magazin care să aibă tot timpul cele mai mici prețuri la sute de produse. Nu trebuie să ne comparăm tot timpul cu marile rețele de magazine. Clientul este tot timpul asaltat de comunicare referitoare la preț și promoții și noi trebuie să găsim metode de diferențiere. Într-un magazin de comerț tradițional, încercuit de retaileri moderni, este importantă sortimentația”, a exemplificat Monica Chemente.

Un alt element important este reprezentat de existența unui consultant în magazinele din comerțul tradițional care să fie dispus să ofere cumpărătorilor câteva informații de bază cu privire la produse. “În magazinele de comerț modern există niște fantome, nu există consultanți, nu apuci să întrebi ceva în legătură cu un produs că au și dispărut. În acest context, este importantă instruirea personalului, este esențial ca cei care au grijă de rafturi să știe câteva cuvinte despre produs și câteva reguli de vopsire”, a afirmat Chemente.

Nu în ultimul rând, un alt avantaj al retailerilor independenți îl reprezintă viteza de listare a unui produs nou, la care se adaugă existența unei game de servicii care nu există în magazinele din retailul modern. “Trebuie să vă cunoașteți consumatorii, să știți ce vor, ce caută, când și ce cumpără. Acestea sunt atuurile proximității”, a conchis Monica Chemente.

Evoluția pieței de FMCG și tendințe în rural
Cristian Popa, Senior Consultant RS Executive Nielsen România

În contextul în care ritmul de extindere al marilor rețele este tot mai accentuat, zonele rurale pot reprezenta o gură de oxigen pentru comercianții locali.  Iar datele din piață susțin și ele acest lucru.

„ Există un mare potențial în zona rurală. În acest moment, mai puțin de 10% dintre formatele de retail organizat se găsesc în rural, iar comerțul tradițional se stabilizează. Ruralul contribuie cu 24% în valoarea totală a pieței de FMCG și ce este notabil este că se mișcă în același ritm cu urbanul”, a detaliat Cristian Popa, Senior Consultant RS Executive Nielsen România.

Cristian Popa a adus argumente în plus la afirmația inițială, arătând că în cele 10.500 de sate din România trăiesc nouă milioane persoane care au un venit mediu per capita de 884 de lei, cifre care, din nou, denotă potențial. Potrivit unui studiu realizat de Nielsen, realizat în toamna anului trecut, profilul consumatorului din rural cuprinde următoarele date: în medie 41 de ani, 73% sunt căsătoriți și sunt foarte bine conectați, penetrarea internetului fiind spre 65%.

„Cumpărătorului din rural îi place să meargă la cumpărături destul de des și merge la magazine locale, este loial brandului și este puțin deschis la a experimenta. Salariile, pensiile și alocațiile contribuie cu 95% în veniturile curente ale consumatorilor din rural. Care este destinația acestor venituri? În cheltuielile uzuale lunare acestea acoperă aproape 60%. Iar pentru că șase din zece respondenți afirmă că prețurile au crescut, aceștia reacționează în felul următor: 38% cumpără strictul necesar, 18% migrează spre branduri mai ieftine, iar 7% cumpără în cantități mai mari, tocmai pentru a economisi”, a mai spus Cristian Popa.

În contextul economic actual, în care inflația a ajuns la 4,3% în luna aprilie, piața de FMCG a crescut cu 7,4%, conform datelor Nielsen. Cât despre evoluția regiunii Moldova, „ne aflăm în Regiunea Nord-Est, care are cea mai mare populație și, totodată, este cea care înregistrează cel mai bun ritm de creștere, +10,5%. Din categoriile care performează mai bine în rural regăsim băuturile, atât alcoolice (+11%), cât și non-alcoolice (+5,4%). Din cei 707 de lei pe lună alocați pe produsele de băcănie, băuturile ocupă circa 15% din acest coș, în timp ce aproape 460 de lei sunt alocați alimentelor ambalate sau proaspete. Demn de menționat mai este și faptul că berea, gustările sărate, spirtoasele și biscuiții au o importanță mai mare în rural decât în urban”, a concluzionat Cristian Popa.

Împreună pentru comerțul tradițional. Beneficiile francizei LaDoiPași
Geanina Ghiculescu, Head of Retail Marketing Metro Cash & Carry România

O opțiune pentru retailerii independenți care doresc să își dezvolte afacerea o reprezintă în prezent și francizarea, a spus Geanina Ghiculescu, Head of Retail Marketing Metro Cash&Carry România, companie care a lansat în urmă cu șase ani pe piața locală conceptul de magazine de proximitate LaDoiPași. În acest moment, rețeaua cuprinde peste 550 de magazine, distribuite în proporție de 60% în mediul rural și restul în urban.

Geanina Ghiculescu a vorbit despre avantajele acestui tip de franciză și care au fost motivele care au stat la baza lansării conceptului LaDoiPași, punctând printre altele faptul că în momentul de față 86% dintre consumatori preferă să își facă achizițiile de produse din magazinele fizice în ciuda facilităților oferite de canalul online.

“Niciodată online-ul nu va reuși să ofere mirosul produselor de genul fructelor și legumelor. Există potențial pentru magazinele de proximitate. Mai mult, în medie, clienții vizitează magazinele de proximitate de trei ori pe săptămână, ceea ce înseamnă că magazinele se află în viața cumpărătorilor. Avem aici o oportunitate, dar și un risc. Dacă magazinul respectiv nu se ridică la așteptările cumpărătorilor cu privire la experiența de cumpărături, la următoarea vizită vor schimba locația”, a spus Geanina Ghiculescu.

Conform celor declarate de unii dintre partenerii LaDoiPași, după trei luni de la deschidere, valoarea medie a coșului crește cu 10%, numărul de cumpărători se poate majora cu 36%, iar cifra de afaceri poate înregistra un avans de 46%. “În momentul în care deschidem un magazin avem un plan adaptat spațiului comercial respectiv, sortimentația – recomandăm un număr de produse care generează circa 70% din vânzările magazinului respectiv, un anumit număr de produse obligatoriu. Le recomandăm și o serie de servicii care să crească vânzările din magazin. Vrem să creăm o comunitate în jurul magazinului”, a specificat Ghiculescu.

Reprezentanta Metro Cash&Carry România a oferit și un exemplu concret despre cum a reușit un comerciant din rețeaua LaDoiPași să utilizeze comunitatea creată în jurul magazinului său pentru a rezista expansiunii unui retailer modern.

„Acest comerciant este în parteneriat cu noi din 2012. Anul trecut, un retailer modern a deschis un magazin într-un spațiu aproape de partenerul nostru, cu un vad comercial foarte bun, fapt care a dus la o scădere a vânzărilor sale de 30%. Asta a generat și un război de preț cu respectivul retailer. Recomandarea noastră a fost să se diferențieze prin personalul din magazin, prin flexibilitatea de listare a unui nou sortiment, prin produsele din carne, prin servicii. Nicidecum prin preț. Iar clienții au continuat să vină”, a explicat Geanina Ghiculescu.

Printre beneficiile francizei LaDoiPași punctate de aceasta se numără și suport investițional în dezvoltarea afacerii din partea Metro Cash&Carry, echipamente și branding.

Cum să negociezi eficient cu furnizorii
Daniela Sima, Senior Trainer and Consultant Sfera Business

Cu o experiență de peste 20 de ani în retail, Daniela Sima, în prezent Senior Trainer and Consulant Sfera Business, le-a vorbit participanților despre secretele din spatele unei negocieri eficiente între comercianți și furnizori.

“Există un mit potrivit căruia comerciantul este dușman cu furnizorii. Totul se învârte în jurul discountului, toată lumea se blochează la acest subiect. Nu discountul este totul. Întotdeauna am apreciat relația umană bună cu un furnizor care a dus la o relație de afaceri bună. Și furnizorii și comercianții au aceeași barieră de străbătut - clientul. Astfel, vorbim despre un scop comun – cucerirea clienților. Și cum putem realiza acest lucru? Împreună”, a subliniat Daniela Sima.

Unde greșesc cei implicați într-o negociere? Reprezentanta Sfera Business crede că o primă barieră în calea unei negocieri eficiente este timpul alocat pregătirii acesteia. Teoretic, 40% din timp ar trebui direcționat către această etapă, fără de care negocierea nu va avea rezultatul dorit. De asemenea, atât comercianții, cât și furnizorii trebuie să aibă în vedere faptul că o negociere reprezintă un schimb, fiecare din cele două părți implicate trebuind să ofere ceva.

”Neglijăm pregătirea negocierii. Nu facem asta si la final realizăm că nu am ajuns la rezultatul dorit. Nu facem compromisuri în negocierea cu furnizorii, ci facem concesii. Concesie facem când cineva dă ceva de la el și nu așteaptă nimic în schimb”, a mai spus Daniela Sima.

Totodată, actorii unei negocieri trebuie să își stabilească din start obiectivele, dar și alternativele de ieșire dintr-o negociere. Acest puzzle este completat de comunicare, cheia esențială a unei negociere, a adăugat Daniela Sima. “Într-o eră în care suntem bombardați de informații nu mai comunicăm eficient și nu mai ascultăm. Uităm să comunicăm, ne blocăm și discutăm numai despre prețuri și afaceri. Dar ar trebui să avem o relație umană cu celălalt. Negocierea este un joc, însă până la urmă relația umană contează foarte mult”, a afirmat Sima.

Un ultim ingredient dezvăluit de reprezentanta Sfera Business pentru un proces de negociere eficient este atitudinea celor două părți implicate. „Cu atitudinea cu care te duci la o negociere așa vei fi tratat. Oricât de mic ai fi trebuie să fii respectat. În final, dorința de a lucra împreună trebuie să vină din ambele părți”, a conchis Daniela Sima.

Cum să maximizezi vânzările de bere în magazinul tău
Robert Sandu, Area Sales Manager Iași Bergenbier România

Anul 2017 a adus o evoluție pozitivă a pieței bunurilor de larg consum (+7% versus 2016), susținută de o frecvență mai mare de cumpărare, factori care au generat și o creștere pentru pieaa berii, ajungând la cel mai mare nivel din ultimii șase ani, consumul local ajungând la 90 de litri pe cap de locuitor. 

”Segmentul de preț value este în ușoară scădere, ajungând la 47%, în schimb segmentele core și premium sunt pe un trend de creștere și ar trebui să se regăsească și în magazinele dvs. De asemenea, consumatorii au ales în ultima perioadă să consume mai mult berea acasă și mai puțin în oraș, ceea ce s-a reflectat în segmentarea vânzărilor la nivel de ambalaj, doza și ambalajele de 0,33 ml atrăgând tot mai mulți consumatori. Cât despre retailul independent, se remarcă aceleași trenduri și, mai mult decât atât, consumatorii preferă magazinele de proximitate pentru achiziția acestei categorii”, a punctat reprezentantul Bergenbier România.

Ce factori ajută la creșterea categoriei în comerțul tradițional? „Un spațiu mai generos pentru berile core și core+, disponibitatea berii la rece, creșterea categoriei de beri premium, oferirea unei variante fără alcool, dar și a inovațiilor (arome, ale etc.)”, a spus Robert Sandu, Area Sales Manager Iași, Bergenbier România.

Totodată, acesta le-a recomadat retailerilor să promoveze Berea alături de categorii complementare (de ex. snackuri, alune, carne) pentru a genera cumpărarea spontană și pentru a încuraja creșterea valorii coșului, asigurându-se în același timp că promoțiile sunt comunicate, astfel încât să fie ușor remarcate de cumpărător și, nu în ultimul rând să încerce să-și promoveze afacerea în mediul online.

”În România sunt 9,6 milioane de utilizatori de Facebook din care 1,2 milioane în Moldova și aproximativ 400.000 în județul Iași. De aceea poate reprezenta un plus pentru dvs. Să aveți o pagină de Facebook a magazinului și să comunicați cu clienții, oferindu-le informații despre promoții, noutățile pe care le aveți în magazin. E ușor de făcut, nu implică costuri și vă ajută să creați o legutură cu clienții”, a mai precizat reprezentantul Bergenbier. 

Cât despre rezultate, pentru Bergenbier 2018 a început bine, raportând în primul trimestru o creștere a vânzărilor de 9% în regiunea Moldovei prin comparație cu același interval din 2017, iar pentru sezonul cald este estimat un avans de 4-5%.

Avantajele colectării și reciclării pentru magazinul tău
Roxana Puia, PR Manager Societatea Națională de Reciclare a Bateriilor

Bateriile se află în top zece cele mai vândute produse non-food în comerțului independent, însă reprezintă totodată și unul dintre cele mai nocive deșeuri pentru sănătatea oamenilor și a mediului înconjurător.Astfel, reprezentanta SNRB a atras atenția asupra necesității de a colecta, dar și cum pot retailerii să transforme colectarea într-un avantaj pentru magazinele pe care le operează.

„Retailerii care comercializează baterii au și obligativitatea de a pune la dispoziția clienților puncte de colectare. Potrivit unor rapoarte publicate de Comisia Europeană, în România, aproximativ 90% din reciclare se face prin sistemul de retail pentru că nu există puncte de colectare. Însă, pe lângă îndeplinirea obligațiilor legale, există și o serie de oportunități. Printre acestea se numără diferențierea față de competitori prin poziționarea ca o companie responsabilă față de mediu, vizibilitate sporită, dotarea gratuită cu recipiente de colectare personalizate, trafic ridicat în magazine și creșterea cifrei de afaceri, atragerea unui nou tip de clienți – aceia care sunt interesanți și de mediu și de sănătate, dar și alinierea la trendul marilor lanțuri de magazine sau promovare media gratuită”, a subliniat Roxana Puia.

În plus, magazinele care intră în parteneriat cu SNRB sunt listate și pe harta interactivă a punctelor de colectare, disponibilă atât online pe www.colecteazabaterii.ro, cât și ca aplicație, în Apple Store si Google Play. Nu în ultimul rând, comercianții pot accesa și campanii realizate de SNRB, la fiecare 20 de baterii uzate, clienții primind pe loc patru baterii noi.

”Din 2014 și până acum am desfășurat trei ediții naționale . Pentru campania actuală, avem 550 de parteneri și am reușit să colectăm aproximativ 1,5 milioane de baterii uzate prin implicarea a 25.000 de participanți. Și trebuie să precizez faptul că aproximativ 40% din totalul de 550 de parteneri sunt retailer independenți și curios este faptul că înregistrăm rezultate mult mai bune în unitățile comerciale ale jucătorilor locali decât cele din magazine mari”, a mai punctat reprezentanta SNRB.

Pe lista de subiecte s-a aflat și managementul resurselor umane, o problemă invocată tot mai des în rândul comercianților independenți. Ce i-ar putea ajuta pe retaileri în procesul de recrutare și cum își pot fideliza angajații? „Fiți foarte flexibili, luați decizii foarte rapid în procesul de recrutare, oferiți beneficii extra și rezolvați problemele angajaților pe loc. De asemenea, sunt categorii pe care nu le luăm în seamă deși ar trebui, iar printre acestea se numără mamele care termină concediul maternal sau persoanele din segemntul de vârstă 45+)”, a explicat Cristina Săvuică, Chief Happiness Officer la Lugera.

Nu în ultimul rând, conferința Progresiv Interactiv a creat cadrul optim pentru interacțiunea dintre retailerii independenți și sponsorii conferinței: Bergenbier, HL Display, LaDoiPași, Papillon Laboratoires Cosmetiques, Societatea Natională de Reciclare a Bateriilor, Perutnina, Mogyi, Vascar, Aqua Carpatica, Alka, Coseli, Fuchs Condimente.

Despre Progresiv Interactiv

În cei 19 ani de existență pe piață, revista Progresiv a organizat numeroase traininguri și seminarii pentru comercianții independenți din sectorul FMCG. Prin seria de conferințe Progresiv Interactiv, lansată în 2011, am urmărit să facilităm accesul retailerilor independenți la marii furnizori de produse și servicii și să găsim soluții la probleme “arzătoare” ale acestora.

Mai multe fotografii de la eveniment puteți regăsi pe pagina de Facebook.

Discounterul german Lidl continuă investițiile în România și anunță deschiderea a două unități comerciale în Galați și Orăștie. Odată cu aceste deschideri, retailerul va ajunge să dețină 224 de magazine la nivel național.

”Inaugurarea magazinelor din Galați și Orăștie continuă strategia companiei de a oferi zilnic românilor, în zone din imediata lor proximitate, produse de calitate la cel mai bun preț, într-o largă varietate de sortimente. Lidl promovează cu consecvență colaborarea cu producătorii locali, multe dintre mărcile de calitate comercializate în rețeaua Lidl fiind produse în România”, au precizat reprezentanții companiei.

Magazinul care fi deschis în Galați, se află pe Str. Oțelarilor, nr. 13, iar cel din Orăștie, pe Str. Eroilor, nr. 19, fiecare unitate având 1.300 de metri pătrați. Procesul de construcție al noilor magazine se află în linie cu demersul companiei spre sustenabilitate, prin folosirea unor tehnologii avansate din domeniul construcțiilor, în conformitate cu normele de protecție a mediului. Astfel, fiecare magazin este echipat cu soluții și tehnologii moderne, care asigură standarde înalte de eficiență energetică. Spre exemplu, și în cele două magazine sunt instalate sisteme de iluminat cu LED, cu senzor de prezență și sisteme de recuperare a căldurii, integrate în instalațiile de ventilație.

Deschiderea noilor magazine îi așteaptă pe clienți cu promoții și acțiuni speciale. În ziua inaugurării vor fi reduceri de peste 20% la articole nealimentare, dar și la cele alimentare, precum mezeluri, lactate, dulciuri și altele.

Lidl, parte a grupului Schwarz, este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 30 de țări la nivel mondial și având peste 150 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a aproximativ 10.000 de magazine.

În România, Lidl a încheiat anul 2017 cu 220 de magazine, iar pe lista pentru anul acesta de află 15 unități noi. În materie de vânzări, potrivit celor mai recente raportări, retailerul a încheiat anul 2016 cu vânzări de 5,57 miliarde de lei, în creștere cu 18% față de anul precedent.

România a înregistrat cel mai mare avans în ceea ce privește puterea de cumpărare (+7,85), atingând pragul de 4,556 euro pe cap de locuitor, în timp ce puterea medie de cumpărare la nivel european este de 16,436 euro pe cap de locuitor, potrivit datelor studiului GfK ”European Retail in 2018” desfășurat în 32 de țări. 

”Puterea scăzută de cumpărare pe cap de locuitor în cazul românilor (4.556 euro) demonstrează persistența decalajului mare între țările Europei în ceea ce privește bunăstarea populației. Chiar dacă în creștere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa. Situația este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herțegovina, Macedonia și, parțial, Turcia”, au explicat reprezentanții GfK România.

Regiunile țării unde puterea de cumpărare este mai ridicată față restul țării sunt: București și județele Cluj, Timiș, Alba, Sibiu, Brașov, Prahova, Argeș, Constanța. Județele care au înregistrat un mic salt față de anul trecut și au ajuns la nivelul județelor de mai sus în privința puterii de cumpărare sunt Arad, Hunedoara și Mureș.
Dacă vorbim însă despre ponderea cheltuielilor populației în retail, acest indicator variază puternic în Europa, de la 25%, până la 50%. Potrivit datelor GfK, media statelor UE a fost de 30,5% în 2017, iar cota în cazul României a fost de 31,6%.

Prognoza cifrei de afaceri aferente retailului din spațiile comerciale pentru 2018: România și Cehia, în topul creșterilor

Țările UE au avut o creştere a cifrei de afaceri în retail de +1,8% în 2017. Datorită efectelor cursului de schimb valutar, Marea Britanie a suferit o scădere a cifrei de afaceri de -4,2% în euro. Cehia (+9,8%) şi România (+9,3%) se numără printre statele campioane, cu rate de creştere de aproape două cifre şi inflaţie moderată.
Graţie creşterii continue a veniturilor, ţările din estul Europei aflate în top în anii precedenţi au condus din nou plutonul în 2018. GfK se aşteaptă la rate de creştere robuste și în 2018 pentru România (+7,5%), Estonia (+6,8%), Cehia (+6,5%), Bulgaria (+5,3%) și Ungaria (+6%).

GfK estimează o creștere de 2,1% a afacerilor din retail în 2018, cu o rată ușor încetinită față de anul anterior. Situația variază pentru fiecare țară în parte. În timp ce creşterea valorii este de aşteptat pentru ţări precum Franţa, Spania şi Ungaria, situația pentru ţările cu rate scăzute de creştere va fi mai puţin favorabilă din cauza inflaţiei în creştere.

”Economia europeană se confruntă cu schimbări majore din cauza Brexit-ului, în plus faţă de diverse provocări economice şi politice. Incertitudinea cu privire la viitoarele condiţii comerciale cu SUA ridică probleme cu privire la impactul potenţial asupra exporturilor europene. Ca şi în anii precedenţi, soluţiile GfK de geomarketing explorează situația actuală şi o anticipează pe cea viitoare pentru piața de retail din Europa”, precizează reprezentanții GfK.

România, cel mai mare nivel al inflației prognozat în UE

Cu o rată a inflaţiei de 1,7% în 2017, naţiunile UE s-au apropiat încă o dată de prognoza Băncii Centrale Europene (BCE), care a anunțat ţinta de +2% pentru preţurile de consum. Consumatorii au fost nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunare pentru aceleași produse în multe țări din Europa de Est care s-au luptat cu deflaţia în anii precedenți. GfK preconizează o creştere a preţurilor la nivelul UE de 1,9%.
România a avut o inflație de 1,2% în 2017, sub media europeană. Estimările pentru 2018 însă arată o rată a inflației de 4.1% pentru anul curent, cel mai mare nivel prognozat în UE.

Studiul GfK privind situația retailului european s-a desfășurat în 32 de țări și cuprinde cele mai recente evoluții și prognoze pentru 2018. Indicatorii de piață evaluați de GfK pentru cele 32 de țări europene analizate sunt: puterea de cumpărare, ponderea cheltuielilor populației în retail din cheltuielile totale, inflația și profitabilitatea spațiilor comerciale. De asemenea, GfK oferă o prognoză asupra cifrei de afaceri aferente retailului din spațiile comerciale pentru 2018. Studiul integral „European Retail in 2018” poate fi descărcat gratuit în format PDF în limba engleză.

Retailerul german Kaufland a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 10,09 miliarde lei, în ușoară creștere față de 2016 (9,69 miliarde lei), menținându-și astfel poziția de lider al pieței de retail din România.

În cursul anului trecut, Kaufland România a investit peste 700 milioane lei în modernizarea și extinderea rețelei de magazine. La final de 2017, retailerul avea pe plan local 117 magazine. În prezent, Kaufland numără 119 hypermarketuri.

,,Ne dorim să oferim un loc unde să te simți bine să îți petreci timpul și credem că am devenit mai mult decât un magazin - un adevărat partener al comunității. Iată că astăzi clienții pot găsi la Kaufland fie grădini urbane comunitare, fie un loc unde își pot încărca gratuit mașina electrică sau containere de reciclare a ambalajelor”, a spus Marco Hößl, Director General Kaufland România.

Anul trecut, compania a lansat prima rețea de grădini urbane comunitare, amplasate pe acoperișurile sau în exteriorul magazinelor sale și în școli (Grădinescu). De asemenea, Kaufland a inaugurat Raftul Românesc, primul program național pentru susținerea producătorilor români de carne de porc. Tot în 2017, compania și-a reinventat identitatea vizuală și a introdus concepte noi de galerii comerciale, precum Open Mall, Food Court sau magazine cu pereți din sticlă.

Peste 15.000 de români lucrau la Kaufland, în medie, de-a lungul anului trecut (+7% față de 2016), compania fiind cel mai mare angajator privat din țară. Kaufland România a anunțat în 2017 creșterea salariului minim al lucrătorilor comerciali la suma de 2.800 lei brut cu tichete de masă - ceea ce reprezintă cu peste 60% mai mult decât salariul minim în România  – acordând beneficii precum asigurare de sănătate și zile de concediu de odihnă în plus.

Pentru anul 2018, retailerul a dublat bugetul de investiții în expansiune și modernizare, la peste 200 de milioane de euro și pregătește deschiderea a 10 noi magazine, inclusiv în orașe de dimensiuni mici. Compania va continua să sprijine comunitatea și să crească parteneriatele cu producătorii locali. În prezent, peste 70% din furnizorii Kaufland România sunt români.

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.300 de magazine în 7 țări.

Retailerul francez Intermarché va lansa un nou format de magazin, dedicat persoanelor în vârstă, sub sigla “Bien Chez Moi”, care va oferi produse și servicii dedicate clienților în etate, scrie Retaildetail.eu.

Magazinul va avea circa 200 mp și va fi deschis în galeria comercială deținută de Intermarché în Flers (Normandia). Retailerul a organizat chiar un workshop în cadrul căruia persoanele care au participat au putut să discute numele magazinului, logo-ul, sortimentația și serviciile oferite. Aceștia au fost întrebați de asemenea dacă vor fi dispuși să plătească aceste servicii.

Noul format de magazin își propune să include produse și activități inovatoare precum alimente speciale pentru persoanele în vârstă, consiliere cu privire la dietă, lecții de gătit, activități sportive și cumpărături asistate.

Disocunterul Lidl își continuă planurile de expansiune pe plan local și investește în deschiderea unui magazin în Tunari, județul Ilfov. Acesta este al cincilea magazin inaugurat de la începutul anului și odată cu această deschidere retailerul va opera 225 de magazine la nivel național.

Magazinul va fi inaugurat pe 31 mai, în Tunari, pe Calea București, nr. 82 și va avea o suprafață de vânzare de 1.400 de metri pătrați. În procesul de construcție al unității s-au folosit soluții și tehnologii moderne, în conformitate cu cele mai înalte standarde de sustenabilitate și cele europene. Spre exemplu, pentru economisirea energiei, s-au folosit sisteme de iluminat cu LED cu senzor de prezență și sisteme de recuperare a căldurii, integrate în instalația de ventilație.

”Inaugurarea magazinului din Tunari, județul Ilfov, continuă strategia companiei de a oferi zilnic românilor, în zone din imediata lor proximitate, produse de calitate la cel mai bun preț, într-o largă varietate de sortimente”, au precizat reprezentanții companiei.

Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 30 de țări la nivel mondial și având peste 150 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a aproximativ 10.000 de magazine.

În România, Lidl a încheiat anul 2017 cu 220 de magazine, iar pe lista pentru anul acesta se află 15 unități noi. În materie de vânzări, potrivit celor mai recente raportări, retailerul a încheiat anul 2016 cu vânzări de 5,57 miliarde de lei, în creștere cu 18% față de anul precedent.

Grupul JAB, care deține brandul de cafea Douwe Egberts și producătorul de gogoși Krispy Kreme, a achiziționat lanțul Pret a Manger, specializat pe zona sandwichurilor, pentru suma de 1,7 miliarde de euro, scrie Retaildetail.eu.

Lanțul britanic Pret a Manger, numără aproximativ 530 de magazine la nivel mondial, localizate în special în aeroporturi, gări și stații de autobuz. În ultimul an rețeaua s-a extins cu 50 de noi magazine. Achiziția realizată de familia Reimann, care deține grupul JAB, a fost motivată de intenția extinderii internaționale și vine să completeze alte tranzacții din ultimii ani precum brandurile de cafea Douwe Egberts, Kenco și Tassimo, respectiv Krispy Kreme.

Pret a Manger, care vizează să se dezvolte pe piața americană, generează în prezent venituri de circa un miliard de euro.

O nișă clară, a fructelor și legumelor proaspete, o locație centrală ce-și atrage clienții din proximitate și o pondere cât mai mare a produselor românești. Este pariul lui Radu Chiriță, antreprenor cu o vastă experiență în vânzări, pe un aprozar ce îmbină tradiționalul cu modernul și care se transformă ușor, ușor, într-o franciză. 

Mesajul „spre vitamine” te întâmpină încă de la exteriorul locației „Aprozar La Strada”, inaugurată la începutul anului trecut pe Șoseaua Nicolae Titulescu din București. Alături de numele locației, indiciile sunt suficiente pentru a-ți da seama că în interior sunt comercializate, în principal, fructe și legume. Termenul de aprozar ne trezește în primă fază nostalgie, iar pentru antreprenorul care a decis să investească circa 20.000 de euro într-un „supermarket al fructelor și legumelor”, așa cum îl numește el, a însemnat mai mult decât atât, fiind baza de la care a pornit ideea de afacere. „Știu ce înseamnă aprozarul de pe vremuri. Am trăit în cartierul Rahova și aveam două aprozare pe stradă, unul chiar la parterul blocului. Cu siguranță, acest lucru a reprezentat o parte din sursa mea de inspirație. Am locuit mulți ani deasupra unui aprozar, unde, copil fiind, ajutam la încărcat și descărcat lăzi, în schimbul unei remunerații în cireșe, de exemplu”, își amintește Radu Chiriță.

Ce și-a dorit însă antreprenorul din spatele aprozarului La Strada? Să îmbine tradiționalul și modernul într-o locație ce-ți atrage atenția la exterior prin culorile vii ale fructelor și legumelor imprimate pe fațadă, iar la interior să găsești un spațiu primitor, decorat în stil rustic, cu pereți îmbrăcați în lemn deschis la culoare, lămpi cu abajururi albăstrui, tablouri cu flori pe pereți și fructe și legume așezate în coșuri de răchită. Pentru amenajare nu a simțit nevoia să lucreze cu un arhitect, proprietarul afacerii inspirându-se din locațiile similare din sudul Franței: „Am pus cartofi într-un mediu ambiental plăcut ochiului și am adăugat amabilitate”.

Tradițional, într-o lume modernă

Cu o experiență de peste 15 ani în vânzări, timp în care a vândut „mofturi”, Radu Chiriță a decis că poate vinde lucruri și prin propria afacere. „Știam clar că trebuie să vând ceva. Am vândut tot felul de lucruri costisitoare și am ajuns la concluzia că trebuie să vând lucruri elementare, fără de care un om nu poate trăi. Restul ar fi mofturi, iar de mofturi te poți lipsi sau le poți amâna în timp. Am dus o luptă de vreo lună de zile în identificarea unui spațiu care să corespundă nevoilor mele: să existe blocuri și case în zona de proximitate, chiria să fie cât mai mică posibil, trafic pietonal din abundență și numărat, locația relativ centrală”, detaliază antreprenorul.

Acum, spațiul de la baza podului Barasab din Capitală măsoară 60 mp, dintre care 30 mp sunt dedicați zonei de vânzare.

80% produse românești

La 4 dimineața, Radu Chiriță își începe ziua de lucru și pornește cu lista de cumpărături la el spre zonele limitrofe Bucureștiului, pentru aprovizionare. „Avem un portofoliu de producători români din jurul Bucureștiului (30-40 km), iar aprovizionarea o fac zilnic din zone precum Afumați, Cornetu, Balta Doamnei, Lungulețu, Slobozia Moară, Dărăști etc. Iau cantități cât mai mici pentru că nu-mi doresc să mă trezesc la sfârșitul zilei că arunc, iar în felul acesta limitez pierderile. Iar testarea calității intră în atribuțiile mamei”, subliniază proprietarul aprozarului La Strada.
Dacă în sezonul cald ponderea produselor românești este de 80%, iarna lucrurile se schimbă, 30% reprezentând produse locale, iar 70% produse de import. Spune cu sinceritate că nu are pretenția că vinde produse bio, dar încearcă să aducă produse cât mai puțin stropite.

Deși la baza sortimentației stau fructele și legumele, acesta a simțit nevoia să o completeze și cu o zonă de borcane, pentru valorificarea spațiului și pentru îmbogățirea portofoliului de produse, artificiu ce ajută la creșterea valorii bonului mediu. Astfel, găsesc pe rafturile aprozarului circa 25 de articole precum zacuscă, gemuri, hrean la borcan, sfeclă, miere, gem, compot sau suc de roșii, toate fabricate de mici producători „ca la mama acasă”. De asemenea, în magazin se găsesc fructe uscate, dar și oleaginoase. „Identificăm colaboratori români constant. De exemplu, am descoperit o societate foarte interesantă la Satu Mare, produce sucurile bio din magazin, ulei de floarea soarelui presat la rece din culturi bio cu fonduri și finanțări românești și vrem și noi să încurajăm pe cât posibil industria locală”, afirmă Radu Chiriță.

Un concept aproape de franciză

În ceea ce privește vânzările pe care le realizează aprozarul, valoarea bonului mediu este de 25-30 de lei, cu o clientelă de 200-250 de persoane pe zi. „Nu prea se întâmplă ca cineva să intre aici fără să cumpere ceva, rata de vânzare fiind peste 90%. De asemenea, prețurile sunt mai mult decât decente, pe alocuri putem rivaliza chiar  și cu supermarketurile și hypermarketurile din zonă”, punctează acesta.
Cine sunt cei care cumpără? „Clientul meu este locatarul acestui cartier. Avem o problemă cu parcarea, e foarte greu ca cineva care nu e din zonă să parcheze. Este o zonă îmbătrânită, iar 70% dintre clienți sunt oameni de peste 60 de ani”, mai spune antreprenorul.

La puțin peste un an de la inaugurare, proprietarul afacerii declară că investiția nu a fost încă recuperată, iar acest lucru este foarte greu de realizat dintr-o singură locație. „Urmează încă 2-3 puncte proprii, după care intenționez să transform totul în franciză. Acesta este un plan pe 10 ani, din care în primii doi să avem două spații. Premisele sunt bune, deja avem feedback bun din piață, în care lumea ne cere deja informații despre o eventuală franciză, fără ca noi să comunicăm asta”.

Pentru deschiderea locației din acest an, antreprenorul își dorește obținerea unei finanțări guvernamentale și se uită tot spre o zonă centrală, pe lista scurtă aflându-se Floreasca și Dorobanți.
 

Grupul petrolier ungar MOL a anunțat achiziția companiei Fonte Viva, un producător de apă minerală din Ungaria.

„Achiziția se încadrează în strategia MOL 2030, care are drept scop deschiderea companiei către noi oportunități de investiţii în Europa Centrală și de Est”, au spus reprezentanții grupului într-un comunicat de presă. Tranzacția a fost încheiată la 31 mai 2018, iar MOL a achiziționat compania de la fondatorii acesteia.

Grupul MOL va continua să aprovizioneze clienții existenți ai Fonte Viva și va sprijini creșterea ulterioară a companiei.
Fonte Viva a fost înființată în 2002 și furnizează pe piaţa băuturilor minerale din Ungaria apă minerală şi plată de înaltă calitate extrasă din cadrul puţurilor din Somogyvar.

Planurile financiare ale grupului MOL sunt de a obține un EBITDA (câștigurile înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare - n.red.) de 450 - 500 milioane dolari până în 2021, pe zona de retail, rezultatul din 2016 fiind de 300 milioane dolari.

Grupul MOL are operaţiuni în peste 30 de ţări, aproximativ 26.000 de angajaţi în întreaga lume și peste 100 de ani de experiență în industrie. Grupul MOL controlează patru rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia și Croaţia. Compania are, de asemenea, o reţea de aproximativ 2.000 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 9 țări, din care 215 în România.

Discounterul german Lidl, unul dintre cei mai importanți jucători din retailul modern local, a bifat anul trecut un avans de 17% al afacerilor comparativ cu 2016, până la 6,51 miliarde de lei. Practic, această creștere se traduce într-un plus de un miliard de lei la business-ul din România.

Profitul a înregistrat de asemenea un avans până la 352,7 milioane lei, față de rezultatul din 2016, de 217,7 milioane lei. Și numărul angajaților pe plan local a crescut la 4.815, cu aproape 600 mai mulți comparativ cu 2016.

În România, Lidl a încheiat anul 2017 cu 220 de magazine, iar pe lista pentru anul acesta se află 15 unități noi. Până la finalul lunii mai, retailerul inaugurase deja cinci locații.

Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 30 de țări la nivel mondial și având peste 150 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a aproximativ 10.000 de magazine.

Grupul francez Auchan, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața locală de retail, a reintrat pe profit anul trecut, raportând un profit de 74,99 de milioane de lei, în condițiile în care în 2016 pierderile înregistrate au fost de 23,9 milioane de le, potrivit datelor publice.

În ceea ce privește cifra de afaceri, retailerul a raportat venituri de 5,22 de miliarde de lei, în creștere cu 7% față de anul precedent, când afacerile Auchan s-au ridicat la 4,89 miliarde de lei.

În România, rețeaua Auchan numără în prezent 33 de hypermarketuri, 15 magazine de proximitate și 3 supermarketuri MyAuchan. Pe lista deschiderilor anunțate pentru perioada următoare se numără un supermarket care va fi inaugurat în centrul comercial Obor, dar și un hypermarket pe locul fostei uzine Ford, în București.

Unul dintre factorii care generează schimbarea în industria de retail este reprezentat de consumatori. Iar clienții care încep să-și spună din ce în ce mai mult cuvântul sunt cei din generația Y, care pe lângă faptul că reprezintă un segment demografic din ce în ce mai numeros, sunt un grup cu un comportament total diferit de cel al predecesorilor lor. Cum abordează însă comercianții independenți această categorie?

1. Cum arată profilul clientului care vizitează magazinele dumneavoastră?

Marius Tudosiei: Nu de puține ori spun că noi, la Băcănia Veche și la bistro, avem cel mai cool public din România. Preponderent vorbim despre cumpărători cu studii superioare (65-75%), cu putere de decizie mare (peste 50% sunt antreprenori sau liber-profesioniști), familiști peste 75% (practic cu două venituri în familie), și o mare parte au și copii (aproximativ 50%). N-am făcut un studiu foarte atent asupra veniturilor, însă estimativ peste 50% trec de 1.000 de euro/lună/persoană. Nișa în care activăm noi e una în care publicul se segmentează de la sine nu musai din pricina veniturilor, ci mai degrabă prin perspectiva tipului de produse. Prin urmare, clienții noști au preocupări serioase legate de alimentația sănătoasă, au o viață socială extrem de activă și sunt oameni care călătoresc mult și care iau decizii în fiecare zi.

Alexandru Enescu: Profilul consumatorului este diferit de la un magazin la altul. Cele 10 magazine au fost configurate ca și program, gamă de produse, standard de mercantizare, număr de angajați, aprovizionare și organizare în funcție de specificul consumatorului. Toată activitatea noastră este conturată în funcție de profilul cumpărătorilor, de la supermarketul Nonstop care generează un flux de clienți cu venituri peste medie, ce caută produse premium și chiar de nișă, la magazinele de cartier în care proximitatea reprezintă baza vânzărilor. Nu în ultimul rând, vorbim despre unitățile din mediul rural, unde clienții sunt în căutarea produseler mainstream și low.

Cătălin Ciucanu: Având în vedere dorința clienților de a economisi timp, cumpărătorii sunt în special din proximitate. Din punct de vedere socio-demografic, 70% sunt femei, cu venit mic spre mediu, în general cu copii. Cât despre comportamentul de cumpărare, se uită foarte mult către partea promoțională.

2. Câți clienți vă trec zilnic pragul magazinelor? Cât de mult diferă numărul acestora în funcție de fiecare locație?

Marius Tudosiei: La Băcănie avem fluctuații enorme. Zilele cele mai proaste, respectiv zilele de luni și marți, se închid cu 30-40 de clienți/zi. În weekenduri avem o medie de 100-130 de clienți pe zi, iar când facem evenimente speciale, media crește în ziua respectivă până la aproximativ 150 de cumpărători.

Alexandru Enescu: Din dorința de a ne adresa tuturor categoriilor de consumatori, caracteristica rețelei MCA este dată de diversitatea punctelor de lucru. Astfel, sunt magazine în care depășim 2.000 de clienți pe zi, dar și unități în care media este de 500. Categoric, caracteristicile magazinului – suprafață, gamă de produse și poziționare – polarizează consumatorii.

Cătălin Ciucanu: Diferă de la un magazin la altul, dar se învârt în jurul a 1.000 - 1.500 pe zi, ceea ce înseamnă cam 10% din numărul clienților unui hypermarket, cu o suprafață de 20% din spațiul unui hypermarket. Numărul clienților este puternic influențat și de cât de populată este zona.

3. O categorie de clienți care începe să influențeze tot mai mult comerțul este „millennials” sau generația Y, adică cei născuți în perioada 1980-2000. Ce importanță are acest segment de cumpărători pentru magazinele dvs.?

Marius Tudosiei:În mod normal noi nu am avea cum să interacționăm cu publicul din categoria asta. Paradoxal însă, o facem, și încă foarte bine, pentru că în rândul acestor tineri există un curent puternic legat de alimentația sănătoasă. Drept urmare, se îndreaptă către noi pentru că ne găsesc ușor - avem o prezență online foarte bună și chiar un om dedicat inclusiv zonei. Apoi, alți factori care influențează sunt „moda nișelor înguste” și „trendul artizanal/homemade”. Lucrul care este însă important vizavi de această generație este faptul că, deși tinerii aparent au alte preocupări, ajung să se întoarcă la noi pentru că le plac lucrurile autentice, gustoase. În plus, grupele de vârstă din această zonă sunt concentrate pe plăcerile imediate din zona gastronomică, social-media fiind un canal excelent de educație culinară.

Alexandru Enescu: Receptivitatea față de categoria de clienți millennials a devenit o condiție obligatorie pentru menținerea trendului ascendent al businessului. Ei sunt cei care prin simțul critic, bine informat, ne impulsionează să generăm un permanent upgrade de comunicare, inovație și calitate. Intenționăm să valorificăm rolul lor de „trade setter”, în condițiile în care tot ceea ce facem gândim pe termen lung.

Cătălin Ciucanu: Există o zonă cu clienți mai tineri, dar cred că se încadrează în această categorie doar cu vârsta, nu neapărat și în ceea ce privește obiceiurile de consum, Facebook fiind singura trăsătură pe care o recunosc a clienților noștri. Mai mult decât atât, o provocare vine și din faptul că pe lângă millennials, avem și o generație de pensionari destul de importantă ca pondere în magazine, care au alte cerințe față de generația Y. Dacă cei din urmă vor tehnologie, touchscreen și rețele sociale, pensionarii nu vor să-și achite cumpărăturile prin aplicație.

4. Cum încercați să atrageți clienții millennials către magazinele dvs. și care sunt modalitățile de loializare?

Marius Tudosiei: Modul cel mai potrivit, cinstit și durabil să-ți loializezi clienții este și cel mai simplu: să oferi întotdeauna calitatea promisă prin comunicare. Avem o comunicare onestă pe Facebook și Insta și avem un site optimizat recent pentru mobil. Nu facem nimic special pentru această categorie de cumpărători, pentru că eu cred foarte tare în relațiile de durată. Creez doar contextul în care să poată ajunge la noi. Un singur lucru ar putea fi încadrat în „acțiuni de promovare către această nișă”, dar și asta e cumva indirect: speech-uri inspiraționale în conferințe pentru tineri.

Alexandru Enescu: Din punctul meu de vedere abordarea de succes este cea prin care inovația oferă experiențe de cumpărare și face diferența prin calitatea și unicitatea produsului. În această abordare suntem susținuți de producătorii care își adaptează permanent acțiunile de marketing. La nivelul rețelei dezvoltăm o permanentă comunicare pe canalele social media, a acțiunilor comerciale întreprinse, oferim detalii relevante despre produse și informații despre consumul anumitor categorii de produse. Un exemplu relevant este modul în care am abordat promovarea categoriei ulei de măsline, noi fiind și importator. Astfel, am organizat prezentări de informare și degustare a uleiului de măsline, astfel încât consumatorul să poată face alegerea corectă înțelegând beneficiile sale.

Cătălin Ciucanu: Am încercat să revitalizăm atât prezența noastră pe rețelele sociale, dar și în ceea ce privește experiența de cumpărare. Clienții din generația Y nu reprezintă astăzi probabil mai mult de 10%, dar nu durează mult până când lucrurile iau amploare și e bine să fii un pic înaintea lor.

5. Sunt schimbări pe care le-ați implementat în magazine odată cu creșterea importanței acestei categorii de cumpărători? Dacă da, care sunt acestea?

Marius Tudosiei: N-am modificat aproape nimic. Singura schimbare notabilă a fost la Bistro, unde am înțeles că viteza e importantă și, odată cu schimbarea fluxului de lucru, am introdus printre primele locuri din platforma Pipera POS-ul contactless. Am schimbat “viteza” de lucru, simplificând pentru eficiență, iar plata contactless a redus timpul de așteptare. În rest, încercăm doar să ne facem treaba în stilul propriu.

Alexandru Enescu: Echipa de marketing lucrează la nivel de produs, brand și categorie cu parteneri externi, reprezentanți ai producătorilor. Soluțiile de vizibilitate și listare au fost gândite de fiecare dată până la nivel de categorie și permanent având ca perspectivă cei mai informați și critici consumatori, evident cei din categoria millennials. Astfel de exemple de succes sunt din categorii diverse, precum ciocolată, cafea și băuturi alcoolice. Tot în întâmpinarea generației Y, ocupată și deschisă la abordări noi, încă de acum trei ani am implementat și servicii complementare, clientul având la dispoziție opțiunea de plată a facturilor, dar și anumite servicii bancare.

Cătălin Ciucanu:Încercăm să avem tot timpul input de la client: produse care lipsesc, categorii ce trebuie extinse. Feedback-ul vine și din partea angajaților, pentru că ei sunt și clienții noștri și trebuie să-i fidelizăm, mai ales că 50% dintre ei fac parte din generația Y. La nivel de experiențe de cumpărare, încercăm să venim cu sugestii de prezentare, degustări de produse, dar încercăm să creăm și momente speciale de genul „Ziua națională” etc.

6. Care sunt categoriile destinație ale cumpărătorilor millennials și cum ați regândit sortimentația pe aceste categorii, astfel încât să aveți o gamă cât mai vastă de produse?

Marius Tudosiei: Singura modificare la nivel de sortimentație am introdus-o la Bistro, în meniu, incluzând preparate mai fancy care să le satisfacă celor foarte tineri curiozitatea și așteptările. În rest, îi aștept să ne digere așa cum suntem.

Alexandru Enescu: Pentru că millennials sunt dornici să colecționeze experiențe, am fost receptivi la diverse subcategorii de produse care în timp ne-au susținut cifra de afaceri și implicit fluxul de clienți. Fie că era vorba de diversitatea oferită de produsele din categorie, cosmetice, tutun, bere, întotdeauna am suprapus vizibilitatea unui produs cu campaniile de promovare, oferind posibilitatea de „trial”, de a fi unic și cool. Un exemplu valorificat prin receptivitatea cumpărătorului millennials a fost categoria de cidru care, în ultimii trei ani, a performat la nivel de rețea peste media națională.

Cătălin Ciucanu: Lactatele au o performanță foarte bună, probabil asocierea de proaspăt și sănătos a adus o mare dezvoltare din partea furnizorilor, ce împing și întrețin o categorie destul de antrenantă și nu putem refuza să urmăm trendul pieței. În plus, mergem pe crearea de experiențe in-store. În general, pentru millennials trebuie să le sugerezi să descopere, să vină de la tine, pentru că așa cum e obișnuit să stea pe Facebook și pe Instagram să descopere, același lucru îl așteaptă și în magazine.

7. Produsele fresh reprezintă o zonă de interes pentru acest segment de consumatori. Ce pondere dețin categoriile de alimente proaspete din totalul sortimentației și care sunt segmentele care au cea mai bună performanță în magazinele dvs.?

Marius Tudosiei: Toate ingredientele pe care le folosim la gătit sunt în zonele fresh și super-fresh. Iar producția noastră are, în general, valabilitate de 48 de ore. „Raftul” însă, e cu termen mai lung. Cât despre cele mai vândute produse din Băcănie, de departe este vorba despre prăjiturile de casă.

Alexandru Enescu: Am înțeles că pentru a avea clienți fideli este obligatoriu să oferim gama adecvată solicitărilor zilnice de produse fresh. În condițiile în care proximitatea reprezintă baza dezvoltării noastre, cotele valorice pe grupe de produse se împart astfel: legume și fructe 6 % din total cifră de afaceri, lactate 7%, refrigerate și ready-meals 7%. Evoluția categoriilor menționate a înregistrat anul trecut creșteri de peste 10% comparativ cu 2016.

Cătălin Ciucanu: Ponderea produselor fresh este de 40%. La partea de produse proaspete mergem mai mult pe o vitrină asistată mai mare, unde poți să listezi mai multe noutăți la prețuri puțin mai ridicate. Chiar dacă pentru noi costul este mai mare, e o soluție de fidelizare a clientului, mai ales că la vitrina asitată există deja o relație față în față cu clientul și atunci trebuie să mizăm pe acest atu.

8. Ce obiceiuri noi de consum ați observat în ultima perioadă în rândul consumatorilor și cum veniți în întâmpinarea acestora?

Marius Tudosiei: Noi avem de-a face cu clienți maturi comportamental. Au chiar obiceiuri stabilizate. Și vin la noi tocmai pentru că rezonează cu modul nostru de lucru și cu viziunea asupra mâncării. Nu suntem într-o goană disperată după nișe noi, modele sau trenduri și asta pentru că noi am desenat trendurile.

Alexandru Enescu:În această perioadă în care calitatea produsului și timpul consumatorului au devenit repere principale în decizia de cumpărare, am eliminat noțiunea de lucrător comercial, înlocuind-o cu cea de consilier vânzări, iar pe termen mediu ne dorim să fim recunoscuți ca experți în domeniu, personalizând și diversificând ofertele. Exemple de diferențe în cererea consumatorului apar acum pe orizontală. Pâinea care concura la nivel de preț acum concurează în categorie prin diversitate, specializare și prezentare, peștele capătă valoare prin diversitate și consum pe cap de locuitor, în timp ce produsele tradiționale au devenit un „must”.

Cătălin Ciucanu: Pentru a-i primi pe millennials investiția este destul de mare, dacă vrei să creezi ceva cu impact. Trebuie probabil să-i aducem în interacțiune prin rețele sociale, să oferim experiențe de cumpărare mai extinse, să oferim sugestii. Clienții nu mai vin doar pentru făină, orez și mazăre, trebuie să ai experiențe de cumpărare și aici aș include: un capăt de raft pe care să prezinți o rețetă, să ai „știați că?”, să ai diverse informații pentru că vrem să fim bombardați cu noutăți.

Comerțul cu alimente, băuturi și tutun a raportat în primele patru luni ale acestui an o creștere de 7,6% ca serie brută și un avans de 8,3% în funcție de numărul de zile lucrătoare prin comparație cu același interval al anului precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

În luna aprilie, vânzările de alimente, băuturi și tutun s-au majorat cu 2,7% ca serie brută și cu 6,5% ajustat sezonier față de luna aprilie a anului trecut. Prin comparație cu luna martie, vânzările au înregistrat în aprilie un declin de 2,2% ca serie brută și o scădere de 2,1% în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate.

Per ansamblu, comerțul cu amănuntul, cu excepția vânzărilor de autoturisme, a raportat în perioada ianuarie-aprilie o creștere de 6,5% ca serie brută, respectiv 7,6% în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate.
 

Carrefour România va introduce până la finalul acestei luni, în toate cele peste 320 de magazine din rețea, punga 100% biodegradabilă, o soluție pe care compania a găsit-o pentru a elimina milioanele de pungi de plastic vândute anual.

Carrefour este astfel primul retailer din România care introduce aceste pungi, măsura fiind aplicată în contextul în care pungile din plastic subțire și foarte subțire, cu mâner, nu mai pot fi introduse pe piață din luna iulie, iar de anul viitor nu mai pot fi comercializate.

Retailerul a semnat în acest sens un contract cu producătorul de mase plastice Prodplast, deținut de omul de afaceri Florin Pogonaru. Compania deține brandul Biodeck, folosit de Carrefour pentru crerea noilor pungi. Punga este fabricată din amidon de porumb și este imprimată cu cerneală pe bază de soia, special concepută astfel încât să se biodegradeze rapid (3-6 luni) și complet, fără să polueze mediul înconjurător. Mai mult, punga este în întregime compostabilă (convertibilă în material organic de către microorganisme apărute natural).Pentru început, pungile 100% biodegradabile vor fi disponibile în două formate, cu o capacitate de 5kg, respectiv 7 kg.

Potrivit reprezentanților Carrefour, în magazinele deținute pe plan local erau comercializate anual peste 10 milioane de pungi din plastic subțire și foarte subțire, cu mâner.

Preșesintele Klaus Iohannis a promulgat în luna aprilie actul prin care se interzice introducerea pe piață a pungilor de transport din plastic subțire și foarte subțire, cu mâner, începând cu 1 iulie, respectiv comercializarea acestora de la 1 ianuarie 2019. Retailerii vor putea comercializa în continuare pungi, chiar și de plastic, dar care să fie reutilizabile.