ZebraPay, companie de tehnologie specializată în furnizarea de soluții de plată de tip self-service, devine SelfPay, în urma unui proces de rebranding care reprezintă o investiție de 350.000 de euro. Pentru acest an, cifra de afaceri a companiei ar putea crește cu 70%.

Noua identitate a companiei poziționează SelfPay conceptul de terminale de plată a fost transformat în stații de plată, prin care clienții din 750 de localități din țară pot face plățile pentru peste 100 de servicii regionale, naționale și internaționale.

„Businessul nostru a trecut la nivelul următor, așa că am simțit nevoia de schimbare pentru a ne diferenția mai clar față de competiție.  Noua identitate de brand, adăugarea de servicii noi și conceptul de «stație de plată», mult mai ușor de identificat în rândul clienților noștri, ne determină să anticipăm în 2018 o creștere de cel puțin 70% a cifrei de afaceri și a numărului de tranzacții comparativ cu anul trecut”, a declarat Adrian Badea, CEO al SelfPay.

Cifra de afaceri înregistrată a crescut cu 26,7% în anul 2017 în comparație cu anul precedent și a atins nivelul de 66,3 milioane de lei.

În anul 2017, compania a procesat plăți în valoare de 653,3 milioane lei, înregistrând o creștere de 33% față de anul precedent. Numărul de tranzacții procesate anul trecut a crescut cu 19%, de la 6,3 milioane în 2016, la 7,5 milioane în 2017.

Rețeaua SelfPay cuprinde 3.000 de stații de plată, amplasate în peste 750 de localități din țară, printre retailerii cu care colaborează compania regăsindu-se Kaufland, Auchan sau Profi.

Printre serviciile oferite se numără plăți facturi, rovinietă, rate credit, plăți întreținere, reîncărcare eletronică, plăți online, e-money, donații, bilete de tren și bilete la spectacole.

La cinci luni de la lansarea proiectului, Kaufland România a implementat raionul „Raftul Românesc” în magazinele Kaufland Barbu Văcărescu și Basarab (București), urmând ca până al finalul lunii martie, să fie prezent în toate cele 199 hypermarketuri pe care le operează la nivel național.

Raftul Românescu este o zonă special amenajată în magazine, în care sunt expuse separat produsele din carne de porc românească și oferă o sortimentație de 25 de produse. În prezent, 60% din carnea de porc din vitrinele Kaufland este românească, compania reușind prin acest program să reducă importurile.

Kaufland preia zilnic 800 de porci pentru a aproviziona magazinele din întreaga țară cu carne de porc de proveniență locală, iar pentru anul acesta retailerul estimează că va ajunge la peste 200.000 de porci preluați pe ani, cantitate care crește treptat, obiectivul asumat pentru 2020 fiind de 300.000 de porci/an.

Programul pentru mai multă carne românească la raft, implementat în magazine în cadrul Raftului Românesc, a fost inaugurat în 2017 de Kaufland România, în parteneriat cu Cooperativa Agricolă „Țara Mea”, Comisia pentru Agricultură, Silvicultură și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, din dorința de a răspunde cu o soluție la faptul că în România, 50% din carnea de porc din comerț provenea din alte țări și de a susține dezvoltarea agriculturii locale.

,,Misiunea noastră prin acest program este să dezvoltăm, în mod durabil, agricultura națională și bunăstarea animalelor în lanțul de aprovizionare și să stimulăm creșterea producției interne de carne de porc. Este un model care sperăm să inspire, fiindcă ne arată că se poate să găsim la raft produse de la fermierii români la cele mai înalte standarde de calitate”, a declarat Valer Hancaș, Director Comunicare și Corporate Affairs, Kaufland România.

În cinci luni de la inaugurarea inițiativei, din noiembrie 2017, și până la amenajarea Raftului Românesc în magazine, Cooperativa Agricolă Țara Mea, principalul partener al companiei din acest program, a înregistrat o creștere a businessului pentru carnea de porc de peste 45%, reunind circa 100 de fermieri mici și mijlocii pentru această categorie.

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.250 de magazine în 7 țări și o rețea de 119 magazine în România. Potrivit celor mai recente date financiare raportate, retailerul a înregistrat în 2016 pe plan local o cifră de afaceri de 9,691 miliarde lei, în creștere cu 5,6% față de anul anterior.

Retailerul francez Carrefour a deschis recent primul punct de ridicare a comenzilor online, în Paris, scrie esmmagazine.com. Acest pas face parte din planul de transformare anunțat la începutul anului de companie, mai exact, contribuie la dorința retailerului de a crea un univers omnichannel de referință.

În Paris, Carrefour gestionează peste 250 de magazine de proximitate, iar noul punct de preluarea a comenzilor completează oferta omnichannel a retailerului.

Citește și: Detaliile din spatele planului major de transformare a Carrefour

Posibilitatea oferită clienților Carrefour, de a-și ridica comenzile realizate online dintr-o locație offline, vine cu avantajul de a nu plăti o taxă de livrare și de a alege dintr-o gamă de peste 15.000 de produse. Potrivit oficialilor Carrefour, la oferta disponibilă în online în Franța se vor adăuga circa 5.000 de produse până în 2019.

Până la sfârșitul acestui an, comerciantul intenționează să deschidă încă 15 astfel de puncte de ridicare a comenzilor online și să adauge pe harta livrării la domiciliu alte 26 de orașe.

În primul trimestru din 2018, consumatorii români au continuat să manifeste o lipsă majoră de optimism. Chiar dacă indicatorii nu au înregistrat scăderi atât de abrupte ca în decembrie 2017, așteptările privind câștigurile și înclinația către cumpărare au continuat să scadă. Doar așteptările economice au înregistrat o ușoară creștere, cu 2,7 puncte, ajungând la nivelul de 16,6 puncte, potrivit GfK.

Așteptările românilor privind veniturile se situează pe o spirală descendentă, mai arată datele GfK. Valorile au scăzut în continuare, cu o rată dintr-o singură cifră, atingând 4,1 puncte în luna martie - cu 2,6 puncte sub nivelul din decembrie 2017. În martie 2016, acest indicator s-a stabilizat la 33,7 puncte.

Disponiblitatea de a cumpăra a înregistrat o evoluție asemănătoare. În martie a scăzut la -2,7 puncte, cu 2,5 puncte sub nivelul din decembrie 2017.

La nivel european, climatul de consum a rămas la un nivel relativ stabil. În luna martie, totuși, climatul de consum analizat de GfK în cele 28 de state membre a înregistrat un ușor declin, ajungând la un nivel de 20,6 puncte. În decembrie 2017, a stagnat la nivelul de 21,1 puncte. GfK prognozează pentru anul 2018 o creștere a consumului casnic din Uniunea Europeană de la 1,5% la 2%, în termeni reali.

Atitudinea consumatorilor europeni se dovedește a fi mai puțin optimistă în primul trimestru al anului 2018, în comparație cu finalul anului trecut. Țările care au înregistrat creșteri puternice la finalul lui 2017 au pierdut acum puncte. În medie, în toate țările UE, așteptările economice au scăzut în martie 2018 cu 15 puncte. Acest lucru înseamnă că sunt cu două puncte sub nivelul din decembrie 2017. În Franța și Austria, în special, euforia pare să se fi diminuat temporar, în urma încheierii alegerilor. Consumatorii din Cehia și Belgia au o perspectivă mult mai optimistă asupra dezvoltării economice a țărilor lor.

Așteptările privind veniturile au continuat să crească în medie în toată Europa - cu 1,3 puncte în primele trei luni, ajungând la nivelul de 16,3 puncte în luna martie. Consumatorii din Marea Britanie și Bulgaria au avut cele mai optimiste așteptări în privința creșterii salariilor, de plus două cifre pentru acest indicator. Scăderi clare au fost înregistrate în Franța și Spania.

Înclinația spre cumpărare a scăzut în medie în întreaga Uniune Europeană cu 1,3 puncte la începutul anului și s-a stabilizat la nivelul de 19,7 puncte în luna martie. Acest indicator a crescut în special în Cehia (în contrast cu majoritatea celorlalte țări europene) și subliniază atitudinea general pozitivă a consumatorilor din această țară.

Discounterul german Lidl continuă investițiile în noi magazine și urmează să inaugureze al doilea magazin din acest an, în data de 26 aprilie 2018. Noua unitate va fi deschisă în Balotești și va crea aproximativ 20 de locuri de muncă. Odată cu această deschidere, Lidl va ajunge la 222 de magazine în România.

Magazinul va dispune de o suprafață de vânzare de 1.400 de metri pătrați și peste 140 de locuri de parcare, iar orarul de funcționare va fi următorul: între 7:30 și 22:00, de luni până sâmbătă, iar duminică între 8:00 și 21:00.
De asemenea, locația dispune de o zonă de relaxare pentru angajați, un spațiu pentru servirea mesei, bucătărie, vestiare și o terasă la etaj, cu lumină și ventilație naturală.

La nivel de specificații tehnice, magazinul din Balotești este o clădire sustenabilă, ce integrează soluții și tehnologii moderne, în conformitate cu standardele de sustenabilitate și cele europene. Spre exemplu, în vederea economisirii de energie, locația este echipată cu sistem de iluminat cu LED cu senzor de prezență și cu un sistem de recuperare a căldurii, integrat în instalația de ventilație.

Deschiderea noului magazin îi așteaptă pe clienți, în ziua inaugurării, cu reduceri de peste 20% la articole nealimentare, dar și la cele alimentare, precum mezeluri, lactate, dulciuri și altele.

Discounterul Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este unul dintre retailerii de top din Europa. Lidl este prezent în 30 de țări din toată lumea și operează aproximativ 10.000 de magazine și peste 150 de centre logistice în 28 de țări la nivel mondial.

În România, Lidl a încheiat anul 2016 cu vânzări de 5,57 miliarde de lei, în creștere cu 18% față de anul precedent.

Carrefour a lansat a patra Filieră a Calității pentru Carnea de Mânzat, program prin care urmărește să susțină producătorii locali și care îi va genera la finalul acestui an un procent de 20% din totalul cărnii de mânzat comercializată în magazinele din rețea.

Aceasta este cel de-al patrulea proiect de acest gen, după filierele  pentru carnea de porc, pentru morcov și cartofi, lansate începând cu 2008.

Produsele comercializate sub umbrela Filierei Calității Carne de Mânzat provin de la două ferme de carne din județele Argeș și Brașov, rasa Charolaise. Ferma din județul Argeș are în acest moment un efectiv de 80 de capete, în timp ce ferma din Brașov deține un număr dublu. Ambele vor ajunge să livreze până la finalul acestui an 100 de tone de carne de mânzat, potrivit lui Sliviu Diaconu, Director de Achiziție Produse Proaspete în cadrul Carrefour.

“Pentru moment produsele vor fi disponibile doar pentru magazinele din București întrucât nu dispunem de cantitatea necesară pentru a acoperi întreaga rețea. Suntem în discuții cu încă 5-6 parteneri și credem că în perioada următoare vom putea regla și acest aspect. Sperăm ca în câțiva ani să ajungem la peste 50% din carnea de mânzat comercializată în magazine provenind din această Filieră”, a mai spus Silviu Diaconu.

Consumatorii pot achiziționa produsele și de pe plaforma Bringo începând cu această lună.

Carnea este tranșată și ambalată într-un abator specializat din Râmnicu Vâlcea, deținut de compania Diana, o afacere care aparține familiei Crăciunescu.

În acest moment, pe segmentul carne Carrefour comercializează carne de pasăre 100% românească, carne de vită în proporție de 90% din producție locală și aproximativ 60% carne de porc de la fermele din România.

Retailerul francez Carrefour a înregistrat un avans al afacerilor de 10,6% în primul trimestru al acestui an, pe piața din România, până la 486 de milioane de euro, potrivit raportului financiar publicat de companie.

La finalul anului trecut, Carrefour deținea în România o rețea de 323 de magazine, dintre care 33 hypermarketuri, 237 supermarketuri, 53 de magazine de proximitate și un magazin online.

Retailerul britanic Sainsbury a confirmat că intenționează să preia Asda de la Walmart, într-o tranzacție de 10 miliarde de lire serline care va transforma piața de retail din Marea Britanie, potrivit Bloomberg.  Sainsbury va plăti Walmart 2,98 de miliarde de lire sterline în numerar și 4,3 miliarde de lire sterline în acțiuni, a anunțat compania britanică și, conform acordului, Walmart urma să obțină o participație de 42% în entitatea rezultată în urma fuziunii.

Acţiunile Sainsbury au crescut pe bursa de la Londra cu 21%, iar acţiunile Tesco - actualul lider al pieţei de produse alimentare din Marea Britanie - au scăzut cu 3,4%, în timp ce acţiunile Wm Morrison Supermarkets, unul dintre principalii competitor, au scăzut cu până la 4,4% la începutul şedinţei de tranzacţionare.

Un nou lider pe piața din Marea Britanie

Dacă va primi acordul autorității de concurență, fuziunea dintre cei doi retaileri, care ocupă în prezent poziția a doua și a treia în piață, va fi cea mai importantă tranzacție pe piața de retail din Marea Britanie în utimii 10 ani. Mai mult decât atât, analiștii estimează că prin această fuziune vom vedea un nou lider în Regatul Unit, cei doi jucători având o cotă de piață cumulată de 32%, prin comparație cu Tesco care deține în prezent o cotă de 28%. Potrivit Bloomberg, Tesco operează circa 2.800 de magazine, are 350.000 de angajați și vânzări anuale de 50 de miliarde de lire sterline.

Sainsbury și Asda generează vânzări cumulate de 51 de miliarde de lire, ceea ce le va oferi un avantaj în negocierile cu furnizorii și ar putea concura cu giganți precum Amzon, într-un moment în care supermarketurile tradiționale sunt atacate din toate părțile de discounteri precum Lidl sau Aldi.

De altfel, pentru Mike Coupe, Directorul Executiv Sainsbury, pasul de a transforma scena britanică de vânzare cu amânuntul ar fi unul îndrăzneţ şi riscant, dacă avem în vedere incursiunilor derulate de discounterii Lidl şi Aldi, dar şi creşterea comerţului electronic. Coupe, care a lucrat anterior la Asda şi alţi comercianţi cu amănuntul din Marea Britanie, a fost numit la conducerea Sainsbury în urmă cu patru ani pentru a remodela compania.

Prețul, principalul minus în fața concurenței

Analiştii consideră că există avantaje majore în ceea ce priveşte fuziunea, totuşi „cei doi retaileri nu vor fi mai ieftini decât Lidl sau Aldi”, a precizat Bryan Roberts, analist TCC Global, citat de Bloomberg. De partea cealaltă, reprezentanții Sainsbury spun că se așteapă să facă reduceri frecventa la mai multe produse, cu scăderi de prețuri de până la 10%.

Totodată, Sainsbury promite să creeze un ”jucător nou și dinamic în retailul din Marea Britanie, cu o gamă largă de produse, livrate pe mai multe canale”.
În urma fuziunii, CEO-ul Sainsbury, Președintele David Tyler și CFO-ul Kevin O’Byrne își vor menține pozițiile în cadrul noii companii, iar Roger Burnley, CEO-ul Asda, va continua să conducă businessul Asda, care își va păstra brandul.

În anul fianciar 2017 vânzările Asda s-au majorat cu 2,6%, până la 22,2 miliarde de lire sterline, susținută de creșterea volumelor pe categoriile de fresh food și băcănie, precum și de un avans puternic pe online. La capitolul profit, vorbim însă de o reducere ”asumată”, de la 845 milioane de lire sterline în 2016, la 720 de milioane de lire sterline anul trecut, evoluția fiind influențată de investițiile în prețuri.

Grupul german Schwarz, proprietarul rețelelor Kaufland și Lidl, este cel mai bine poziționat retailer pe harta europeană a retailului, potrivit clasamentului realizat de LZ Retailytics.Cu o creștere de 6% a vânzărilor în 2017 comparativ cu anul precedent, Schwarz Group a reușit să se detașeze considerabil de restul jucătorilor din piața retailului european, raportând o cifră de afaceri de 106 miliarde de euro. Poziția a doua este ocupată de retailerul francez Carrefour, care a înregistrat vânzări de 64 miliarde de euro, în ușoară scădere (-0,7%) față de anul 2017. 

Clasamentul este completat de discounterul Aldi, care a bifat o creștere a afacerilor de 6,4%, până la 61,7 miliarde de euro. De altfel, evoluția nu este deloc surprinzătoare dacă avem în vedere interesul în creștere al cumpărătorilor vizavi de formatul de discount.

”Performanța primilor trei retaileri confirmă zicala «oamenii săraci trebuie să facă economii, în timp ce celor bogați trebuie să le placă». Dacă ne uităm la creșterea puernică a vânzărilor Aldi, prin comparație cu declinul Carrefour, este mai mult decât evidentă direcția în care merg lucrurile. Iar dacă aceste divergențe vor continua, Aldi va elimina liderul pieței din Franța de pe locul doi al celor mai mari jucători europeni anul acesta”, susțin analiștii LZ Retailytics.

Pe poziția a patra în topul celor mai mari retaileri care operează în Europa se află Tesco, pentru care 2017 nu a fost cel mai bun an, înregistrând o scădere a vânzărilor de 3,9%. În top 10 regăsim și grupul german Rewe, pe francezii de la Auchan, dar și grupul Metro. Dintre aceștia, Rewe a raportat o creștere de 6,9% a veniturilor, în timp ce Auchan a înregistrat un declin de 1,5%.  Cât despre Metro, grupul german a trecut anul trecut printr-un proces de separare a businessului, astfel că au fost schimbări de poziție.

”Dincolo de evoluția retalerilor în clasament, merită menționat faptul că cei mai importanți 10 jucători din Europa realizează vânzări anuale de peste 30 de miliarde de euro. Evident, există mișcări în clasament, atât în jos, cât și în sus, dar se datorează în principal separrării businessului Metro. În plus, chiar dacă nu vorbim despre top 10, merită menționat Amazon, care s-a extins foarte rapid (+18% CA în 2017) și a făcut cel mai mare salt în clasament, ajungând pe poziția a 12-a”, mai precizează analiștii LZ Retailytics.
 

Rewe Group, companie ce deține discounterul german Penny, a anunțat că va transforma pungile sale pentru alimente congelate într-o alternativă mai ecologică și mai reciclabilă, în cursul acestui an, scrie esmmagazine.com.

Discounterul german a afirmat că vinde circa două milioane de pungi cu alimente congelate, în fiecare an, și că noile pungi ce vor fi introduse sunt fabricate din 80% materiale reciclate și nu au nevoie de un strat de aluminiu izolant. Pungile vor costa 0,49 euro, acesta fiind și prețul celor folosite până acum.

Ce economie în favoarea mediului înconjurător fac cei de la Rewe odată cu această schimbare? Grupul a declarat că plasticul salvat ar putea fi suficient pentru a acoperi 120 de terenuri de fotbal.

„Producția costisitoare și complexă a stratului intermediar de aluminiu pentru aceste pungi s-a încheiat. Ca lider în industrie, demonstrăm că nu discutăm doar despre sustenabilitate, ci o și trăim”, a declarat Stefan Magel, membru al consiliului de administrație al grupului.

Acesta a adăugat: „Vom vinde treptat cantitățile rămase din pungile vechi dedicate congelatelor, pentru că nu ar fi ecologic să le distrugem. În a doua jumătate a anului, toate cele 2.200 de magazine Penny vor folosi noile pungi".

Penny Market este conceptul de succes al grupului german Rewe și unul dintre cei mai activi retaileri din România, cu primul magazin deschis pe piața locală în 2005. Divizia internațională de discount a grupului Rewe, care activează în Italia, Austria, Ungaria, România și Cehia, a înregistrat în 2017 venituri de 4,5 miliarde de euro, în creștere cu 5,4% față de anul 2016. 

Grupul german Schwarz, ce deține retailerii Lidl și Kaufland, își propune să depășească în acest an afaceri de 100 de miliarde de euro, continuând, de asemenea, și ritmul investițiilor din ultimii ani, scrie Reuters.

Reprezentanții grupului Schwarz au declarat, joi, că vânzările din 2017 au urcat cu 7,4%, până la 96,9 miliarde de euro, dintre care 74,6 miliarde au fost generate de vânzările din magazinele Lidl. Discounterul Lidl are o rețea totală formată din 10.460 de magazine, în Europa și Statele Unite.

Grupul a investit anul trecut 7 miliarde de euro și estimează un buget similar și pentru anul în curs. O parte din sumă va merge către deschiderile noi de magazine, dar și către extinderea sortimentației. Mai exact, potrivit reprezentanților grupului, în acest an, la rețeaua Lidl s-ar putea adăuga 300-350 de magazine noi, iar gama de produse ar putea ajunge la 2.500 de produse, față de 1.800, în prezent.

Discounterul Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este unul dintre retailerii de top din Europa. Lidl este prezent în 30 de țări din toată lumea și operează aproximativ 10.000 de magazine și peste 150 de centre logistice în 28 de țări la nivel mondial.

În România, Lidl a încheiat anul 2016 cu vânzări de 5,57 miliarde de lei, în creștere cu 18% față de anul precedent.

Retailerul cu produse pentru bebeluși Bebe Supermarket deschide a treia locație din București, în centrul comercial Mega Mall.

Rețeaua Bebe Supermarket, deținută de Afrodita Pîrcălăbescu și Dragoș Vladu, mai deține două magazine, în AFI Cotroceni și Militari.

Magazinul din Mega Mall are o suprafață de 1.000 mp și oferă aproximativ 15.000 de articole destinate copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani, jucării, dar și produse cosmetice, dermato-cosmetice și de îngrijire destinate adulților.

De asemenea, clienții vor putea achiziționa și produse farmaceutice eliberate fără prescripție medical, cărucioare, pătuțuri, sisteme de monitorizare a celor mici, dispozitive de tratare a aerului, biberoane sau roboți de bucătărie.

Oferta este completată de articole pentru transport și pentru camera copilului, dar și de produse de igienă, precum și sortimente de lapte și mâncare pentru nou-născuți.

Peste 70% dintre furnizorii rețelei Kaufland pe plan local sunt români și mai mult de 50% dintre produsele comercializate sunt autohtone, se arată în Raportul de Sustenabilitate al companiei pentru perioada 2016-2017.

La cinci luni de la lansarea proiectului, Kaufland România a implementat raionul „Raftul Românesc” în magazinele Kaufland Barbu Văcărescu și Basarab (București), urmând ca până la finalul anului, să fie prezent în toate cele 119 hypermarketuri pe care le operează la nivel național. Raftul Românesc este o zonă special amenajată în magazine, în care sunt expuse separat produsele din carne de porc românească și oferă o sortimentație de 25 de produse. În prezent, 60% din carnea de porc din vitrinele Kaufland este românească, compania reușind prin acest program să reducă importurile.

De asemenea, retailerul comercializează în prezent în magazinele din România 2.000 de produse marcă proprie și 70 de mărci proprii Kaufland.

În 2016 Kaufland a investit peste 110 milioane de euro în modernizarea și extinderea rețelei. Pentru anul acesta, bugetul alocat acestei zone va fi dublu, potrivit declarațiilor anterioare ale lui Marco Hossl, CEO-ul Kaufland România.

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.250 de magazine în 7 țări și o rețea de 119 magazine în România. Potrivit celor mai recente date financiare raportate, retailerul a înregistrat în 2016 pe plan local o cifră de afaceri de 9,691 miliarde lei, în creștere cu 5,6% față de anul anterior.

Retailerul german Lidl a exportat în perioada 1 martie 2016 – 28 februarie 2017 produse românești de 21 de milioane de euro, arată Raportul de Sustenabilitate publicat de companie.

Numărul furnizorilor din România pentru produsele din tot sortimentul a crescut cu 24,12% în intervalul menționat, iar numărul produselor achiziționate de la producătorii români s-a majorat la 1.539.

O contribuție importantă a avut-o și primul proiect de revitalizare a soiurilor românești de legume și fructe – Cultivat în România, specific românesc – al cărui prim rezultat a fost roșia de Buzău 1.600.

Discounterul Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este unul dintre retailerii de top din Europa. Lidl este prezent în 30 de țări din toată lumea și operează aproximativ 10.000 de magazine și peste 150 de centre logistice în 28 de țări la nivel mondial.

În România, Lidl a încheiat anul 2016 cu vânzări de 5,57 miliarde de lei, în creștere cu 18% față de anul precedent.

Rețeaua de hypermarketuri Cora, operată la nivel local de compania Romania Hypermarche SA, a raportat în 2017 o cifră de afaceri de 1,77 miliarde de lei, în creștere cu 2% față de anul precedent, și un profit net de 3,74 de milioane de lei.

Rezultatul pozitiv din 2017 vine după după patru ani în care compania a fost pe minus, pierderile toate cumulate ridicându-se la peste 85 de milioane de lei, cele mai mari pierderi fiind raportate în 2015 (circa 40 de milioane de lei).

Parte a grupului Louis Delhaize, Cora România este prezentă pe piața românească din 2003. Retailerul operează în prezent 11 hypermarketuri în București și în marile orașe. În 2013, Cora a lansat platforma cora.ro, fiind primul mare lanț comercial cu livrare tip drive din România.

Retailerul Mega Image, parte a grupului Ahold Delhaize, a înregistrat în primul trimestru al acestui an un avans de 19% al vânzărilor, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit raportului financiar publicat de companie. Rezultatul a fost susținut atât de performanța vânzărilor comparabile, cât și de noile deschideri de magazine.

”În regiunea Europa Centrală și de Sud-Est, vânzările nete s-au majorat cu 2,6% până la 1,44 miliarde de euro, în timp ce vânzările comparabile au înregistrat o creștere de 0,4%. În Grecia vânzările comparabile au fost pe un trend negativ datorită competiției puternice care a investit în noi deschideri de magazine și remodelări. România a raportat un avans al vânzărilor comparabile de 11,9%, iar vânzările din Serbia și Cehia au avut o creștere puternică”, se arată în raportul financiar.

La nivel de grup, Ahold Delhaize a raportat pentru primul trimestru o creștere de 2,5% la rate de schimb constante, până la 14,9 miliarde de euro, susținută de o performanță solidă în magazinele fizice și de o creștere puternică a businessurilor online.

”Cu Frans Muller la concederea companiei de la data de 1 iulie, sunt sigur că echipele Ahold Delhaize vor continua să inoveze și să genereze creșteri, astfel încât să generăm valoare adăugată pentru toți stakeholderii”, a declarat Dick Boer, managerul aflat în prezent la conducerea grupului.

În România Mega Image opera la finalul anului trecut 595 de magazine, dintre care 510 în Capitală și 85 de unități comerciale în restul țării. Anul trecut retailerul a inaugurat primele magazine din Cluj-Napoca, iar pentru anul acesta Mega Image a anunțat că mai pune un oraș pe harta expansiunii – Timișoara  - primele magazine urmând să fie deschise în trimestrul al doilea.

Retailerul francez Carrefour are în plan să deschidă primele magazine bio din Belgia, proiectul fiind văzut ca o poartă către poziția de lider pe piața de produse bio, scrie Gondola.

Magazinele vor pune la dispoziția  clienților o gamă extinsă de produse bio, căreia i se vor adăuga și alte sortimente din zona ”sănătos” – fără gluten, fără lactoză. Retailerul comercializează deja o sortimentație de peste 4.000 de produse bio și are în plan să extindă oferta, dar și să aducă pe piața din Belgia concepte dedicate.

”Deschiderea magazinelor bio face parte din proiectele pe care le avem pe listă. Este evident faptul că bio devine o piață din ce în ce mai importantă și care are încă loc de creștere. Ambiția noastră este de a oferi produse bio unui număr cât mai mare de consumatori, dar și să reducem, pe cât posibil, prețul acestora”, a declarat Geoffroy Gersdorff, Secretar General al Carrefour Belgia.

Potrivit specialiștilor din piață, ideea de a intra pe piața bio cu un concept specializat se aliniază planului strategic dezvăluit de Alexandre Bompard. ”Carrefour a înțeles că nu este suficient doar să-ți extinzi gama de produse pentru a trezi interesul consumatorilor. Cu o creștere de 10% în 2017, vorbim despre un segment care i-ar putea aduce creșteri mai mari”, a precizat Pierre-Alexandre Billiet, CEO Gondola.

Belgia nu este prima piață unde Carrefour vrea să dezvolte o rețea de magazine bio. În Franța, retailerul operează deja magazine bio sub două concepte, Carrefour Bio și Carrefour Bio & Terroir. La nivelul grupului, Carrefour activează în peste 30 de țări din lume, unde are aproape 12.000 de magazine, dintre care circa 1.500 de hypermarketuri, peste 3.200 de supermarketuri, mai mult de 7.000 de magazine convenience și circa 200 de unități cash & carry.
 

Casele de marcat cu jurnal electronic vor deveni obligatorii de la 1 iunie 2018 doar pentru firmele mijlocii și mari, iar cele mici vor trebui să se conformeze acestei legi până la 1 august 2018. Însă, termenele sunt „nerealiste” și „imposibil de respectat”, au spus operatorii economici prezenți ieri la o conferință de presă pe această temă, organizată de publicația Legal Magazin.

De ce? Unul dintre motive este acela că, până în acest moment, nu a fost autorizată nicio firmă care să vândă în România astfel de echipamente. De asemenea, legea caselor de marcat presupune ca toți operatorii economici din România să fie legați la un server ANAF, prin casele de marcat, iar scopul acestui act normativ este ca, prin intermediul acestui sistem, autoritatea fiscală să poată monitoriza mult mai eficient activitățile economice și să reducă astfel evaziunea fiscală. Nici în privința acestui aspect, lucrurile nu sunt încă pregătite, deoarece ANAF nu are gata serverele și restul de infrastructură IT pentru a colecta aceste date.

Așadar, operatorii economici din România așteaptă ca Ministerul Finanțelor să extindă din nou termenul.

„În momentul de față, niciun distribuitor nu are posibilitatea să vândă. Probabil curând, poate în câteva zile, vor putea începe să vândă. Cea mai bună rezolvare pe care o văd este să fie adaptată soluția legislativă la realitatea din teren. Degeaba impun niște termene, dacă în piață adevărul este altul. Sunt acum aproape 800.000 de case de marcat care au fost vândute de-a lungul a 18 ani. Nu poți să schimbi totul în două luni", a declarat în cadrul evenimentului de ieri Iulian Șendrulescu, Director Cercetare și Dezvoltare, Romanian Business Consult.

Deși legea caselor de marcat a fost introdusă încă din anul 2014, aplicarea acesteia a suferit amânări până în acest moment, pe parcursul anului 2017 fiind realizate câteva modificări ale normelor de aplicare.

Piața caselor de marcat fiscale este estimată la circa 20 de milioane de euro, potrivit informațiilor din piață. Casele de marcat electronice au un preț ce pornește de la aproximativ 100-200 de euro în cazul modelelor simple și până la 500-700 de euro în cazul modelelor mai complexe, care pot fi integrate cu aplicații software. În prezent, la ANAF sunt înregistrate peste 60 de firme autorizate ca distribuitori și peste 400 de modele de aparate de marcat electronice fiscale.

Nu mai este o surpriză pentru nimeni că proximitatea este unul dintre canalele aflate în vizorul tuturor jucătorilor din piață, iar asta face ca nevoia de diferențiere să fie tot mai mare. Antreprenorii din spatele RealFoods au intrat recent pe acest teren, însă își bazează performanța pe termen lung pe câteva elemente clare: sortimentație, servicii și experiență in-store. 

Conceptul. După ce au testat piața de retail cu un magazin virtual în care sortimentația a fost construită în jurul a trei direcții principale: produse de la ferme/mici producători, bio și gourmet, fondatorii businessului RealFoods au decis să facă și pasul în offline. „Ideea a pornit de la faptul că mulți consumatori ne-au spus că ar vrea un loc în care să intre un contact cu produsele și ne-am gandit, de ce nu? Mai ales că poziționarea noastră centrată pe produse de calitate are nevoie de contact direct cu produsele pentru a fi credibilă”, spune Mircea Draja, unul dintre antreprenorii din spatele RealFoods.

Iar oportunitatea de a prelua spațiul în care operează acum magazinul a cântărit serios în această decizie. Așa că, deși în planul inițial era pe listă un alt magazin și un alt concept, proiectul a fost pus pe hold. Având în spate experiența de peste 15 ani în industria bunurilor de larg consum, dar și aventura online-ului, antreprenorul nu a stat prea mult pe gânduri când a fost vorba despre crearea noului concept. „Vorbim despre un spațiu de vânzare de 50 de metri pătrați, în zona Aurel Vlaicu, așa că am gândit un concept prin care să ducem canalul de proximitate la un alt nivel. Drept urmare, am optat pentru un format în care totul e self service”, mai punctează Draja.

Cât despre design, încă de la început s-a dorit ca personajul principal să fie produsele și poveștile producătorilor, astfel încat au fost alese materiale care creează o atmosferă caldă, de băcănie, dar cu un layout modern.  Un loc central în layoutul magazinului îl are vitrina Ucook, în care antreprenorul expune săptămânal cutiile cu rețete gata de gătit pentru două persoane.

Sortimentația. Dacă în teorie alegerea sortimentației este una dintre etapele care ridică dificultăți, pentru proprietarii RealFoods definirea gamei de produse nu a reprezentat o provocare. Desigur, un atu important l-a constituit și experiența online-ului, unde retailerul lucrează cu circa 100 de furnizori și are deja un concept bine definit: „mâncare cu suflet”. „Procesul de listare e riguros centrat pe calitate, cu toate componentele ei: ingrediente naturale, rețete tradiționale și gust. Spre deosebire de o băcănie obișnuită, pe realfoods.ro nu sunt listate decât produse care îndeplinesc criterii specifice de calitate și trec proba degustărilor făcute de chefi profesioniști. Astfel, pentru magazin am selectat undeva la jumătate sortimentația din online și am ales în principal produse fresh și ultra-fresh, care erau în topul preferințelor clienților. Focusul nostru au fost produsele producătorilor locali, apoi am completat oferta cu produse bio și pentru diete speciale. Apoi, ne-am dat seama că, fiind în proximitatea stației de metrou și a unei zone cu clădiri de birouri, este o oportunitate foarte bună pentru categoria «snacking». Drept urmare am gândit un corner unde punem la dispoziția consumatorilor produse «to go»”, explică Mircea Draja.

Astfel, clienții găsesc în magazinul RealFoods în fiecare zi produse proaspete de patiserie (brioșe, croissante, chec etc.), produse de panificație artizanală, mezeluri și preparate tradiționale din carne, lactate și brânzeturi, dar și legume și fructe bio de la ferme și producători români. „Pentru că am deschis magazinul în afara sezonului de legume fructe, ponderea produselor care provin de la producătorii locali este destul de redusă, însă fiind vorba despre un magazin de proximitate trebuia să asigurăm sortimentele de vârf, și am făcut acest lucru prin importuri de fructe și legume bio”.

Mai mult decât atât, retailerul a avut în vedere și opinia clienților. „Cred că și aceasta este o metodă foarte bună de a-ți crea sortimentația. Spre exemplu, punem produse la degustare și rugăm clienții să ne dea un feedback dacă să listăm produsele sau nu.”

Rezultatele. Inaugurat în ultimele zile din luna decembrie, magazinul crește de la o săptămână la alta. „Suntem încă la început pentru a trage linie și a vedea exact unde ne poziționăm. Cert este faptul că evoluția este peste așteptările noastre și am depășit vânzările pe care le făcea băcănia care opera anterior în acest spațiu. Noi vrem să fim mai mult decât o băcănie și considerăm magazinul un spațiu foarte bun pentru a testa produsele și pentru a le facilita consumatorilor accesul la preparate de la mici producători, cu rețete deosebite”, este de părere proprietarul RealFoods.

Și pentru că fidelizarea clienților este un must, retailerul mizează în primul rând pe interacțiunea cu clientul. „Angajații din magazin sunt acolo pentru fiecare client în parte, cunosc foarte bine produsele și povestea din spatele lor. Mai mult decât atât, suntem foarte deschiși la sugestiile clienților legate de sortimentație și încercăm, în măsura în care cererile se potrivesc cu conceptul nostru să le aducem produsele”, punctează acesta.

Cât despre planurile pentru perioada următoare, pe lista scurtă se numără inaugurarea celui de-al doilea magazin RealFoods, câteva proiecte pe zona de produse marcă proprie, o linie de produse ready-to-eat, dar și extinderea portofoliului. „În brick and mortar vom mai testa un alt concept. Vorbim despre un magazin cu o suprafață dublă de vânzare (cca. 100 mp), unde vom avea o sortimentație mai extinsă pe segmentul de produse ready-to-eat și o zonă cu produse ready to cook (gata de gătit n.r.)”, precizează Mircea Draja.

Iar toate aceste proiecte se vor reflecta și în performanța financiară, targetul pentru anul acesta fiind atingerea pragului de 3 milioane de lei, în contextul în care magazinul online crește de la o lună la alta. „Faptul că marii retaileri investesc și ei în acest canal de vânzare ajută la dezvoltarea pieței online și implicit contribuie la dezvoltarea obiceiului de consum în online pentru produsele alimentare. Cât despre magazine, după perioada de stabilizare, vom analiza dacă există și alte oportunități de expansiune în offline”, conchide proprietatul RealFoods.
 

Cumpărătorul tot mai pretențios, creșterea alertă a numărului de magazine de format modern, dar și alinierea la trendurile din piață cântăresc tot mai mult în decizia retailerilor independenți de a investi într-un look fresh. Astfel, chiar dacă planurile de extindere rămân în picioare, prioritatea numărul unu în 2018 pentru rețeaua vâlceană Diana este remodelarea unităților existente. 

Prezentă pe piață încă din 1991, Diana este una dintre cele trei rețele vâlcene care reușesc să facă față cu brio extinderii lanțurilor internaționale de magazine. Cu toate acestea, retailerul nu a scăpat din vedere faptul că este un „must-do” să te aliniezi la tendințele pieței, dar și că pentru consumatori este din ce în ce mai important să-și facă cumpărăturile într-un spațiu în care se simt confortabil. Tocmai de aceea, proprietarii Diana au decis că un pas firesc în dezvoltarea businessului este să investească în remodelarea unităților existente. „La nivel internațional, dar și pe plan local, retailerul are o creștere exponențială și, mai mult decât atât, fiecare jucător vrea să fie din ce în ce mai bun. Și acest lucru e normal, lupta pentru client ajungând deja la un alt nivel. Iar Vâlcea nu face excepție de la regulă, mai ales că, odată cu creșterea penetrării Internetului, nu trebuie să mai ieși din oraș ca să știi cum arată un magazin modern”, susține Adina Crăciunescu, Marketing Manager Diana.

Startul. Deși inițial nu se afla pe lista de remodelări, supermarketul Diana din Complex Nord a fost prima unitate care a trecut prin procesul de modernizare. „Este cel mai mare magazin pe care îl deținem și acesta a fost argumentul care a cântărit serios în această decizie. Ne dorim să avem un concept omogen la nivel de rețea și dacă am implementa schimbările doar în magazinele nou deschise nu ar fi vizibil. Tocmai de aceea ne-am propus ca până la finalul anului exteriorul să fie unitar la nivel de rețea și să încercăm să remodelăm la interior cât mai multe locații”, explică Adina.

Ce schimbări au venit la pachet cu remodelarea? Cea mai vizibilă zonă este cea a preparatelor proaspete, unde retailerul a încercat să vină cu un aspect fresh. „Acesta este magazinul cu cea mai mare suprafață de vânzare și, implicit, cu cel mai mare spațiu de expunere la carne – 15 metri liniari. Este printre puținele magazine unde avem loc să ne etalăm întreaga gamă de produse, ceea ce înseamnă circa 300 de sortimente și am vrut să transmitem prospețime și prin design, dar și prin mesajele comunicate”, punctează managerul Diana.

Un alt element de noutate îl reprezintă și zona de bakery, un proiect implementat în premieră la nivel de rețea. „Încercăm să venim cu ceva nou constant, iar acest proiect a fost foarte bine primit de cumpărători, devenind chiar un punct de destinație. Faptul că acum coacem pâine în magazine este fără doar și poate un plus și se mai adaugă și parteneriatele cu Fornetti și Donuterie. Pentru segmentul de adolescenți asocierea cu Donuterie este foarte atrăgătoare și mi se pare că se întrepătrunde cu noua noastră imagine”, mai spune Adina. Tot la capitolul noutăți merită amintite și zona de congelate, unde sortimentația a fost extinsă, pentru că spațiul de expunere a fost mărit.

Primele rezultate. Chiar dacă este mult prea devreme pentru a face un bilanț în adevăratul sens al cuvântului, magazinul fiind redeschis la începutul lunii martie, feedback-ul clienților este pozitiv și asta se vede și în rezultate. „Anterior remodelării, în momentele de vârf ale vânzărilor ajungeam și la 3.000 de bonuri pe zi și într-o zi obișnuită ajungeam la 1.800 de bonuri unice. Acum, traficul este în ușoară creștere, însă observăm un avans al valorii bonului de cumpărături. În plus, am încercat să atragem și consumatorii tineri. În general, clientul Diana este femeie, din segmentul de vârstă 40-60 de ani și scopul a fost să fim atenți cu toate categoriile de consumatori”, adaugă managerul Diana.

Cât despre performanța la nivel de categorii, așa cum era de așteptat produsele proaspete generează cele mai mari vânzări. „Din cele 13.000 de SKU-uri listate, produsele nealimentare reprezintă puțin peste 10%, restul fiind reprezentate de alimente, produsele proaspete având cea mai mare pondere. Din punct de vedere volumic zona de fresh reprezintă undeva la 30-40%, iar valoric, procentul variază între 30% și 50%”, explică Adina.

Strategia de fidelizare.În ciuda faptului că la nivelul județului Vâlcea vorbim despre trei rețele independente importante, jucătorii internaționali nu au ocolit zona, ceea ce face ca loializarea clienților să fie un subiect din ce în ce mai important. Iar Diana, pe lângă strategia clasică - revistă promoțională, card de loializare și social media, mizează și pe servicii extra. „Anul trecut am lansat serviciul de comenzi online prin intermediul aplicației Foodify. Clienții din Vâlcea pot comanda produsele de pe telefon, iar produsele vor fi livrate în circa 40 de minute. În prezent, în aplicație sunt listate circa 3.000 de produse, însă la momentul selecției s-a avut în vedere acoperirea tuturor segmentelor de preț. În viitorul apropiat, luăm însă în calcul să listăm și produse existente în unitatea Gourmet, pentru că a existat cerere din partea clienților”, precizează aceasta.

În plus, aplicația este și o sursă bună de colectare a informațiilor, astfel încât retailerul vrea să folosească acest serviciu pentru a organiza concursuri, dar și pentru a gândi oferte personalizate pentru clienți. „Datele pe care le colectăm prin BonusCard Diana, dar și prin aplicație despre clienți și despre comportamentul lor de cumpărare ne ajută în sensul acesta și este o zonă căreia vrem să-i acordăm mai multă atenție”, mai spune Adina.

Alte direcții pentru viitor. Pentru proprietarii Diana, prioritățile pentru anul acesta sunt clar stabilite. Dezvoltarea businessului va fi susținută prin remodelări, dar și prin extinderi. „Îmi este dificil să estimez care va fi numărul unităților pe care le avem în plan pentru 2018 pentru că, spre deosebire de alți ani, vorbim despre niște investiții strategice, în spații pe care le construim și atunci timingul nu ține doar de noi. Dacă deschidem magazine în chirie, procesul este unul mult mai ușor. În plus, avem pe listă și orașe noi, iar acest anunț vine după ce anul trecut am deschis primele magazine din județul Gorj”, spune managerul.

Cât despre remodelări, următorul magazin care va trece prin această etapă este cea mai veche unitate Diana, situată în centrul orașului Râmnicu Vâlcea. „Spre deosebire de magazinul din Nord, unde vorbim în principal despre o modernizare, locația din centru va trece printr-un proces de transformare completă. Estimez că și investiția va fi mult mai mare, probabil undeva în jurul valorii de 100.000 de euro față de 20.000 de euro în Complex Nord”, mai adaugă Adina.

Ce impact vor avea toate aceste proiecte în vânzări? Rețeaua de magazine a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri de aproximativ 40 de milioane de euro, în creștere cu 10% față de anul precedent, iar pentru 2018 proprietarii Diana așteaptă tot o creștere double digit.
 

Comerțul cu alimente, băuturi și tutun a raportat în primel trei luni ale acestui an o creștere de 9,5% atât ca serie brută, cât și în funcție de numărul de zile lucrătoare prin comparație cu același interval al anului precedent, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică.

În luna martie, vânzările de alimente, băuturi și tutun s-au majorat cu 11,9% ca serie brută și cu 10,8% ajustat sezonier față de luna martie a anului trecut. Prin comparație cu luna februarie, vânzările au înregistrat o creștere de 14,8% ca serie brută și un avans de 1,7% în funcție de numuărul de zile lucrătoate și sezonalitate.

Per ansamblu, volumul vânzărilor cu amănuntul, cu excepția vânzărilor de autoturisme a raportat pentru primele trei luni ale lui 2018 o creștere de 6,4% ca serie brută, respectiv 7,4% în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate.