GfK has released a comprehensive analysis of the retail scene in 32 European countries. The study evaluates purchasing power, the retail share of private consumption, inflation and sales area productivity, and also includes a turnover prognosis for 2017. The study appears in the new edition of ACROSS Magazine and will be presented at the ICSC European Marketing Conference in Vienna.

Decreasing unemployment and a slight increase in income levels are having a favorable impact in many areas. In 2016, EU-28 consumers had an average of €16,153 per person at their disposal, which is +0.7 percent (nominal) more purchasing power than in the previous year. But it’s important to note that exchange rate disparities negatively affect this rate of increase, particularly the devaluation of the British pound. Central and eastern European countries had the highest growth rates.

GfK forecasts solid turnover growth of +1.4 percent for the EU-28 countries in 2017. When Great Britain is excluded, retail turnover increases by +2.2 percent. The growth regions from last year are also among the forerunners in 2017. Romania (+9.8 percent) and Hungary (+5.7 percent) have especially dynamic growth rates. GfK indicates turnover growth between 4 and 5.5 percent for Croatia, Bulgaria, and the Baltic states. Turnover growth of 5.3 percent is predicted for Poland due to the appreciation of the Polish zloty as well as income and price increases. After enduring two years of declining turnover, stationary retailers in Greece can breathe easier thanks to a slight increase of one percent anticipated for 2017.

Retail share of private consumption: Purchasing power growth only partially beneficial to retail

The long-standing trend of stationary retail’s declining share of Europeans’ consumption-related expenditures continued in 2016. Revised figures show this share to be 31.3 percent in the EU-28 in 2016, while the previous year’s share was 31.4 percent. Europeans increasingly spend their disposable income on the health care and gastronomy sectors as well as online shopping and living costs.

Inflation: Prices gradually rising Europe-wide

At +0.3 percent, the rate of price increases in the EU-28 in 2016 was only barely above the zero inflation that characterized 2015. In 2016, eleven European nations even experienced deflation. This was particularly the case in eastern and southeastern European countries. The European Commission forecasts a 1.8 percent inflation rate for 2017 in the EU-28. Estonian (2017: +2.8 percent) and especially British consumers (2017: +2.5 percent) must adjust to their money not stretching as far in 2017.

Sales area provision: Uneven development of European retail space

On the whole, sales area grew by +0.7 percent in the EU-28 in 2016. Because the population also increased over the same time period, the per-capita sales area provision grew by 0.4 percent to 1.17m². But values differ widely across Europe. Both Austria and the Netherlands were unable to achieve the same absolute and per-capita sales provision values in 2016 compared to the previous year. Even so, these two countries along with Belgium continue to have the highest per-capita sales area provision among the EU countries considered by the study. Sales area provision increased in Central and Eastern Europe against the backdrop of a good consumer mood and predominantly above-average retail growth rates. Expansions and new openings of large-scale stores also contributed to an increase in sales area provision in Spain and Italy.

Sales area productivity: Upward trend continues

The consolidation of store networks and slowed growth in online retail for certain product groups in saturated western European markets had a positive effect on sales area productivity for stationary retail as a whole. If Great Britain is excluded from consideration due to the aforementioned exchange rate disparity, sales area productivity increased by +0.9 percent in the EU-27. In many cases and in grocery retail in particular, this growth is also associated with proactive and ambitious attempts to attract consumers through improved offerings. As in previous years, Luxembourg, Switzerland, Norway, and Sweden had the highest sales area productivity. By contrast, last-ranked Ukraine had just around 27 percent of the sales area productivity of Luxembourg.
“Europe is currently navigating troubled waters,” explains study lead and GfK retail expert Antje Hille. “The cohesion of the European Union was put to the test multiple times in 2016. Along with perennial issues such as refugees and terrorism, new challenges were posed by the Brexit vote, a rise in nationalist tendencies in almost all member states and increased political tensions in Turkey. Despite these developments, the European economy proved robust, resulting in a decent year. Private consumption across Europe is again providing an important stimulus for economic development. Retail profited from this, even if actual growth rates fluctuate substantially within the European countries under review.”
 

 Lanțul de magazine croate Konzum va închide între 80 și 100 de magazine locale, până la sfârșitul anului, pe fondul crizei în care se găsește gigantul Agrokor – proprietarul retailerului croat.

Primele 27 de magazine vor fi închise luna viitoare, iar anunțul a fost făcut de către Slavko Ledić, președintele consiliului de administrație al Konzum, după o întâlnire cu Antom Ramljak – comisarul numit de guvernul de la Zagreb pentru rezolvarea crizei Agrokor. 

Gigantul Agrokor – cea mai mare companie cu capital privat din Coația - a intrat recent într-o criză imensă după ce datoriile acumulate de către companie au ajuns să fie de 6 miliarde de euro, adică de șase ori mai mari decât capitalul.

Fondatorul companiei, Ivica Todoric, a cerut în aprilie guvernului de la Zagreb emiterea unui act normativ de urgență prin care Agrokor să treacă sub controlul statului, fiind vorba de o companie ce poate pune în pericol economia națională. Cu toate că Agrokor a fost pus sub controlul guvernului, autoritățile nu au reușit până în prezent să rezolve criza gigantului croat, iar recent furnizorii rețelelor de retail ce aparțin Agrokor au încercat să oprească livrările către magazine.

Agrokor are în jur de 60.000 de angajați iar venitul companiei în 2015 a fost de aproximativ 6,5 miliarde de euro. Din 2014, compania croată a preluat pachetul majoritar al celui mai mare retailer din Slovenia, Mercator, iar rețeaua Konzum din Croația și Idea din Serbia sunt tot divizii ale gigantului croat.

Sursa foto: croatiaweek.com

După opt luni de la lansarea portalului Monitorul Prețurilor, prin care se afișează prețurile alimentelor practicate de marile rețele de retail, Consiliul Concurenței (CC) – instituția care gestionează această platformă – are în plan extinerea aplicației și pentru telefoanele mobile.

„Aplicația Monitorul Prețurilor poate beneficia de avantajele conferite de telefoanele mobile, cea mai importantă fiind geolocația, realizată cu ajutorul GPS-ului. Astfel, aplicaţia va putea returna rezultate în funcţie de locul unde se află utilizatorul. De asemenea, intenţia noastră este de a extinde programul pilot existent, atât din punct de vedere al acoperirii geografice, al gamei de produse incluse în platformă, cât şi din punct de vedere al participanţilor”, susține Bogdan Chiriţoiu, preşedintele CC, care a adăugat faptul că Autoritatea de Concurență din Austria ar intenționa să copieze și să puncă în practică proiectul românesc de monitorizare a prețurilor la alimente.

Potrivit datelor furnizate de către reprezentanții CC, platforma Monitorul Preţurilor a fost accesată în prima lună de la lansare (sfârşitul lunii noiembrie) de aproximativ 1.950.140 utilizatori unici, iar cele mai căutate produse pe platfoma www.monitorulpreturilor.ro sunt uleiul de floarea soarelui, zahărul cristal, ouăle de găină, carnea de porc şi pulpă/kg și apa minerală plată.

Platforma Monitorul Prețurilor este operată de instituția non-profit GS1 și prezintă prețurile actualizate săptămânal din opt rețele de magazine deținute de retaileri internaționali activi în România: Carrefour, Market (supermarketurile grupului Carrefour), Kaufland, Lidl, Penny Market, Selgros Cash&Carry, Mega Image și Profi. Din lista de retaileri monitorizați lipsesc în prezent trei nume mari din comerțul modern local: Auchan, Cora și Metro, însă această situație se va schimba, pentru că toate rețelele de retail modern vor fi obligate de la începutul lunii iulie, potrivit unei Ordonanțe de Urgență, să transmită către CC prețurile de vânzare ale produselor alimentare.

Miliardarul Mihail Fridman, al șaptelea cel mai bogat om din Rusia, a ajuns la un acord pentru preluarea retailerului britanic Holland & Barrett, specializat în comercializarea de mâncare bio, suplimente alimentare și vitamine, pentru 2 miliarde de euro, scrie The Guardian. Tranzacția urmează să se finalizeze până în luna septembrie.

Fridman va cumpăra compania britanică deținută de fondul de private equity Carlyle Group și The Nature's Bounty prin fondul de investiții L1Retail, acesta fiind prima achiziție a fondului controlat de omul de afaceri.

”Holland & Barrett este lider pe segmentul său de piață în Marea Britanie și deține rate de creștere atractive pe alte piețe europene și internaționale. Totodată retailerul are o prezență online în dezvoltare și deține un program de loializare de succes, având nu mai puțin de 10 milioane de clienți activi. Sperăm ca în perioada următoare să ne majorăm cota de piață, mai ales că vorbim despre o piață în continuă dezvoltare, a cărei valoare se ridică la 10 miliarde de lire sterline”, a declarat Stephan DuCharme, Managing Partner al L1.

Totodată, acesta a precizat că după preluare, fondul de investiții va continua să lucreze cu directorul executiv al Holland & Barrett, Peter Aldis.

Fridman este al șaptelea cel mai bogat om din Rusia, cu o avere netă de 12,6 miliarde de euro (14,2 miliarde de dolari), valoare ce îl poziționează pe locul al 75-lea în clasamentul global .

Fondat în 1870, retailerul Holland & Barrett operează peste 1.300 de magazine în Marea Britanie și 15 alte țări, printre care Kuwait, Malta, China, India, Suedia și Emiratele Arabe Unite. Compania comercializează cosmetice și produse alimentare bio și organice, vitamine și minerale și suplimente alimentare, printre mărcile aflate în portofoliu numărându-se Bootea, Dr Organic, Good n Natural și Milaroma. Anul trecut vânzările companiei s-au ridicat la aproximativ 690 de milioane de euro.

Profi continuă expansiunea și mai deschide trei magazine în format Loco, în localitățile Leu, Deleni și Dolhasca. Retailerul deținut de fondul de investiții Mid Europa Partners a ajuns la un număr de 13 inaugurări în luna iunie, iar numărul total de magazine deschise în acest an este de 80.

Unitatea din Leu, județul Dolj, se află pe str. Craiovei, nr. 1032.
Aceasta are o suprafață de vânzare de 210 metri pătrați.

Magazinul din Deleni, judetul Iași, funcționează pe str Principală, nr.
435A, dispunând de o suprafață de vânzări  de 210 metri pătrați.

Cu o suprafață de vânzări de 276 metri pătrați, magazinul din Dolhasca, judetul Suceava, iși deschide porțile pe str.Caminului, nr.3.

Cu un număr total de 581 de unități prezente în 312 de localități și o echipă de aproape 12.000 de oameni, Profi este rețeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România. Compania a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de peste 3,54 miliarde de lei, cu aproape 40% mai mult decât în anul fiscal precedent. Retailerul a anunțat că pentru anul acesta și-a propus să bifeze 200 de locații noi.

Comerțul cu alimente, băuturi și tutun a înregistrat în luna mai o creștere de 13,3% ca serie brută și un avans de 6,2% în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, comparativ cu luna mai a anului trecut, potrivit datelor publicate de Institulul Național de Statistică.

Prin comparație cu luna aprilie, vânzările de alimente, băuturi și tutun s-au majorat în luna mai cu 0,2% ca serie brută, iar în funcție de numărul de zile lucrătoare creșterea a fost de 3,6%.

Dacă vorbim despre evoluția comerțului cu alimente, băuturi și tutun în primele cinci luni ale acestui an, datele INS indică un avans de 3,6% ca serie brută și o majorare de 3,4% ajustat sezonier.

Per ansamblu, comerțul cu amănuntul, cu excepția vânzărilor de autovehicule, a crescut în primele patru luni cu 3% ca serie brută și cu 7% ca serie ajustată.

Kroger –  al doilea cel mai mare lanț de supermarketuri din Statele Unite ale Americii - a deschis un proces în instanță împotriva retailerului Lidl, pentru o presupusă încălcare a drepturilor de autor, potrivit businessinsider.com. Această acțiune vine la doar două săptămâni de la debarcarea Lidl în SUA.

În cadrul procesului, retailerul american susține că marca privată Lidl, denumită „Preferred Selection”, seamănă foarte mult cu marca proprie a lui Kroger - „Private Selection”.

„Asemănarea dintre cele două denumiri va crea confuzie printre clienți, care pot presupune astfel că cele două mărci sunt una și aceeași. Noi ultilizăm această marcă de peste 20 de ani, iar Lidl a înregistrat marca proprie în septembrie anul trecut. Ca rezultat direct al acestei conduite greșite a celor de la Lidl, Kroger a suferit și va continua să sufere un prejudiciu ireparabil”, afirmă reprezentanții retailerului american.

Deși era programată pentru anul 2018, retailerul german și-a făcut intrarea pe piața din Statele Unite vara aceasta, pe 15 iunie, iar până la jumătatea anului vitior Lidl are în plan deschiderea a 80 de locații, potrivit Reuters. Per total, analiștii estimează că discounterul va ajunge la o rețea de circa 330 de magazine în această piață până în 2020.

Rețeaua americană Kroger, care deține aproximativ 3.000 de locații, va fi, pe lângă Wal-Mart (cel mai mare retailer din SUA - n.r.), principalul concurent al Lidl pe piața americană. Kroger a încheiat anul financiar 2016 cu o cifră de afaceri de peste 115 miliarde de dolari (aproximativ 100 de miliarde de euro – n.r.)

Parte a grupului Schwarz, Lidl este unul dintre cei mai importanți retaileri europeni, operând mai mult de 10.000 de magazine în 27 de țări. Retailerul german a încheiat anul financiar 2015/2016 cu afaceri de 64,6 miliarde de euro.

Carrefour a înregistrat o creștere a vânzărilor în prima jumătate a acestui an cu 2,1% în termeni comparabili (like-for-like), la o valoare de 43 miliarde de euro, se arată în raportul financiar publicat de retailerul francez, care menționează faptul că „în România vânzările continuă să fie deosebit de dinamice”.

Potrivit raportului financiar publicat de Carrefour, vânzările de alimente au crescut cel mai mult în prima jumătate a anului 2017, cu un procent de 2,7%.

În ceea ce privește rezultatele retailerului din punct de vedere regional, din cele 43 de miliarde de euro, peste 19 miliarde au fost vânzările din Franța, iar restul de 23 de miliarde reprezintă veniturile la nivel internațional astfel: aproximativ 11 miliarde în celelale țări europene, iar 12 miliarde reprezintă vânzările din piețele emergente, incluse în categoria „restul lumii”.

„Această performanță reflectă o creștere robustă a vânzărilor în toate regiunile în care Grupul operează, într-un context macroeconomic marcat de încetinirea inflației pe mai multe piețe. De asemenea, rezultatul reflectă efectul pozitiv al expansiunii și al achizițiilor, precum Billa în România și Eroski în Spania”, afirmă reprezentanții retailerului francez.

Carrefour este al doilea cel mai mare retailer la nivel mondial, operând mai multe tipuri de magazine: hypermarketuri, supermarketuri, discount și magazine de proximitate. Grupul Carrefour este prezent în peste 30 de țări din lume, printre care și România.  În 2016, vânzările like-for-like ale retailerului francez au atins suma de 85,7 miliarde de euro, în creștere cu 3% față de anul 2015.

În România, retailerul operează în acest moment 295 de magazine dintre care 32 hypermarketuri Carrefour, 143 supermarketuri Market, 44 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact, o platformă de comerț online www.carrefour-online.ro, 65 de magazine Billa și 6 unități Supeco. În 2016, francezii – prin cele patru entități care operează –  au cumulat o cifră de afaceri de 8,388 miliarde de lei și un profit de 129 de milioane de lei, potrivit celor mai recente date raportate la Ministerul Finanțelor.

Într-o perioadă în care la aproape orice colț de stradă poți găsi un magazin sau chiar un cuptor de pâine, ar mai putea fi atractivă ideea unui start-up pe segmentul de panificație? Da, spunem noi, după ce am vizitat o micuță brutărie din zona Pieței Muncii din București, a cărei cifră de afaceri este de aproape jumătate de milion de euro. În spatele succesului acestui business stă o rețetă tradițională de preparare a pâinii cu maia. Iar dacă lângă o pâine bună aduci la raft și produse tradiționale de băcănie, precum zacusca de casă, totul se vinde ca... pâinea caldă. 

Segmentul de panificație este unul greoi, în care lupta pentru reducerea la minim a timpului de livrare este o constantă, iar câștigurile sunt întotdeauna direct proporționale cu volumele. Cu alte cuvinte, ca să poți avea profit din vânzarea unor produse ieftine, volumele trebuie să fie foarte mari. Desigur, aceasta este o regulă generală a pieței de panificație și nu trebuie neapărat să fie valabilă și pentru antreprenorii care ridică ștacheta în categorie. Iar această excepție de la regulă este confirmată de businessul demarat de Radu Niculescu, un tânăr din București care, în urmă cu trei ani, a pus bazele unei brutării pe Șoseaua Mihai Bravu din Capitală, a cărei ofertă a fost completată ulterior cu produse din segmentul de băcănie și cofetărie.

Datele furnizate de proprietarul acestuia arată că magazinul a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 400.000 de euro, iar pentru 2017 așteptările în ceea ce privește veniturile sunt în creștere, de până la 600.000 de euro. Cum a început totul? „Companion este o afacere de familie și de suflet – aș putea spune. Ideea acestui business, a cărui denumire este insiprată din cuvintele «com panis» din latină, care literalmente înseamnă «cu pâine», sau «cel cu care mănânci o pâine», am avut-o după ce am realizat că nu am de unde să cumpăr o pâine sănătoasă pentru băiețelul meu. De fiecare dată când cumpăram acest produs și citeam ingredientele de pe etichetă mă speriam. Așa m-am hotărât să deschid o brutărie, în care să vând pâine sănătoasă, preparată după o rețetă tradițională și fără aditivi”, povestește antreprenorul despre începuturile acestei afaceri, de acum trei ani.

Investiția și drumul de la brutărie la cofetărie

Cibernetician de profesie, Radu Niculescu a fost nevoit să renunțe la carieră și să înceapă un nou drum. Un drum foarte greu la început și fără niciun know-how în acest domeniu. „Nu știam absolut nimic despre fabricarea pâinii. Știam doar că vreau să prepar și să vând un produs de calitate și tradițional, iar în primele șase luni am învățat, împreună cu tatăl meu care era și el neinițiat în acest domeniu – să preparăm pâinea pe care azi o vindem în magazin. Am plecat la drum cu o investiție de 60.000 de euro, sumă direcționată în infrastructura afacerii: achiziția spațiului comercial de 35 de metri pătrați și a unui cuptor. În total, până în prezent, am investit aproximativ 150.000 de euro, iar acum avem o mașină de livrare dar și aparatură profesională, precum cuptoare și vitrine frigorifice”, detaliază proprietarul Companion. La scurt timp după ce a pus pe roate brutăria, Radu Niculescu s-a hotărât să extindă businessul și pe segmentul de cofetărie tradițională și băcănie, demarând producția de prăjituri, precum și comercializarea de produse alimentare tradiționale.

„Mulți clienți ne cereau la început și produse din zona de patiserie și cofetărie, după ce testau pâinea noastră. M-am hotărât astfel să produc și prăjituri, iar aici tatăl meu a adunat toate rețetele de dulciuri pe care mama le pregătea încă din copilăria mea. Astfel ne-am extins masiv sortimentația, iar astăzi avem circa 500 de SKU-uri din categoriile de panificație, cofetărie și produse de băcănie. Avem un parteneriat constructiv cu Băcănia Rod, prin care noi ne aprovizionăm de la ei cu produse precum gemuri, murături, sucuri naturale, zacuscă sau specialități, iar ei vând pâinea produsă de noi”, menționează Radu Niculescu.

Atât produsele de panificație, cât și prăjiturile sunt fabricate în magazinul Companion. Pâinea se prepară cu maia și cu făină neaditivată, iar în procesul de fabricație se folosește apă minerală plată de la Aqua Carpatica. „Mineralele din apă sunt foarte importante pentru calitatea pâinii și o ajută să crească mai bine și să aibă o consistență mai bună. Făina provine de la o moară care macină grâul pentru noi, iar la anumite sortimente, cum este ciabatta, folosim ulei de măsline presat la rece. Pentru prăjituri folosim doar făină integrală și ingrediente fără aditivi, cum este, de exemplu, extractul natural de vanilie. Nu folosim margarină, ci unt de cea mai bună calitate, zahărul este brut, iar printre furnizorii de ingrediente se numără Sanovita și Naturalia. Producem aproximativ 150 de kilograme de pâine pe zi, ceea ce este echivalentul a 150 de bucăți, iar prețurile variază între 10 și 18 lei per kilogram”, mai spune antreprenorul.

Parteneriate importante în Horeca

Pentru a-și dezvolta și mai mult businessul, Niculescu a încheiat, de-a lungul celor trei ani de existență a magazinului Companion, parteneriate cu branduri importante din zona Horeca pe care le aprovizionează cu chifle pentru burgeri pentru mai multe locații din București – precum Burgerz, Furgoneta Street Chefs sau White Horse.

În ceea ce privește zona de patiserie-cofetărie, Companion produce în prezent aproximativ 30 de kilograme de dulciuri pe zi, precum negrese, cornulețe sau diferite torturi de casă, iar în perioada următoare focusul se va muta pe cozonacul cu maia și pe pasca tradițională de Paște.
Sortimentația este completată și de 15 sortimente de vinuri de calitate, prosecco și șampanie, precum și de bere artizanală și pălincă. „Vindem și produse ambalate, multe dintre acestea fiind ingrediente pe care le folosim în procesul de producție. Din zona de panificație, cel mai bine se vinde pâinea cu semințe, iar în ceea ce privește produsele de cofetărie, cele mai căutate sunt pricomigdalele. Acestea sunt preparate după rețeta mamei mele, iar mulți clienți spun că nu găsesc decât la noi acest produs”, adaugă antreprenorul. În prezent, valoarea medie a unui bon de casă este de aproximativ 25 de lei, iar traficul mediu de clienți este de 150 de persoane pe zi.

Cum să exiști în 2017 fără social media

În ciuda faptului că locația se bucură de un trafic generos de clienți și implicit de succes, proprietarul Companion nu a pus deloc preț pe promovare, creșterea magazinului fiind cât se poate de organică și „pe gustate” – așa cum îi place antreprenorului să spună. Într-o perioadă în care rețelele de socializare sunt canalul de promovare cel mai utilizat de către businessurile mici, Facebookul este aproape inexistent pentru Companion. „Mai mulți prieteni mi-au spus că fără Facebook nu exist în 2017. Iată, le-am demonstrat că businessul poate exista și fără Facebook, și chiar o ducem foarte bine. Cea mai bună rețea de socializare pentru mine este calitatea. De exemplu, sunt foarte mulți părinți care vin să cumpere pâine de la noi după ce au gustat produsul în alte familii, iar asta pentru mine înseamnă o rețea de comunicare și de promovare cât se poate de eficientă. Pe asta mizez și pe viitor”, susține Radu Niculescu.
Și fiindcă a venit vorba de viitor, proprietarul Companion spune că vrea să deschidă o nouă locație în zona de nord a Capitalei, dar până atunci are în plan extinderea magazinului actual pentru a mări spațiul de lucru, respectiv bucătăria pentru producerea prăjiturilor. De asemenea, ideea unei extinderi a businessului și în zona de Horeca, prin deschiderea unui bistro cu mâncare sănătoasă, face parte din planurile de viitor.

Ce îi determină pe cumpărători să revină la un retailer? Iată întrebarea de un milion de dolari pentru mulți dintre jucătorii globali la care compania de consultanță și shopper insights dunnhumby a venit cu un răspuns sub forma unui studiu denumit Global Customer Centricity Index (CCI), unde „customer centric” înseamnă companie care oferă mai mult decât bunuri și servicii. Acesta a identificat șapte piloni-cheie care îi determină pe clienți nu doar să revină într-un magazin, ci și să îl recomande membrilor familiei și prietenilor. De asemenea, dunnhumby a stabilit și o legătură directă între plasarea cumpărătorului în centrul tuturor acțiunilor și… performanțele financiare. 

Raportul Global Customer Centricity Index a supus analizei cumpărătorului circa 126.000 de retaileri inviduali din 13 țări, pe o perioadă de un an. Analiza include și comparații pe marginea a 399 de indicatori de performanță pentru unii dintre cei mai mari retaileri alimentari. Selecția de țări monitorizate include o parte dintre marile economii ale lumii, după PIB – precum Statele Unite ale Americii, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franța, Brazilia sau Italia – dar și câteva piețe emergente, printre care Mexic, Columbia, Turcia, Polonia sau Chile.

Metodologia folosită de dunnhumby este bazată pe șapte piloni-cheie care au fost identificați de clienți drept cei mai importanți atunci când fac cumpărături. Fiecare pilon reprezintă un aspect al experienței de cumpărare. Aceștia sunt: comunicare, sortimentație și servicii, promoții, preț, afinitate, recompensele oferite și ușurința de a face cumpărături. O concluzie ce poate fi dezvăluită încă de pe acum este faptul că eforturile focusate pe acești șapte piloni – și nu pe strategii foarte complicate – dau rezultate bune. Prin urmare, faceți mai puține lucruri, dar faceți-le bine!
Un alt lucru cert este că nu există un singur drum spre succes. În top 100 retaileri care au pus cumpărătorul în centrul strategiei lor regăsim o multitudine de tipuri de formate: de la discounteri la jucători de nișă.

Principalele insighturi

Îmbunătățirea capacității de focusare pe nevoile clientului (customer-centricity) duce la creșterea vânzărilor. O experiență de cumpărare mai relevantă și satisfăcătoare îi încurajează pe clienți să îi răsplătească pe retaileri cu loialitatea lor. Retailerii care punctează cel mai bine la capitolul customer-centricity, clasați în primii 25% din topul realizat de dunnhumby, au cunoscut o majorare a vânzărilor de 3% și o creștere a cotei de piață cu 7% în perioada 2015-2016. De cealaltă parte, retailerii clasați la coada clasamentului au experimentat o contracție a vânzărilor de 2% și o scădere a cotei de piață cu 1%. Aici, o observație interesantă este că atenția la nevoile cumpărătorilor este mult mai importantă în piețele mature, cum sunt cele din Europa, și au un impact mai mare în performanțele financiare, spre deosebire de America Latină unde impactul este mai modest;

Afinitatea este importantă, dar nu poate fi un element care să susțină o întreagă strategie de unul singur. Afinitatea de brand reprezintă conexiunea personală pe care marile nume din retail reușesc să o construiască cu clienții lor, dând naștere la un grad mai mare de loialitate. Cei mai customer-centric retaileri la nivel mondial sunt aceia care își cunosc cumpărătorul în profunzime și care reflectă ca în oglindă nevoile lor. Totuși, în mod surprinzător, să faci un pariu câștigător exclusiv pe afinitate este greu pentru că acest pilon are în spate mai multe aspecte sensibile, cum ar fi:

• existența unor competențe unice, specifice doar ție, ca retailer, care aduc diferențiere;
• dezvoltarea de conexiuni personale cu clienții;
• comunicarea și îndeplinirea promisiunilor de cumpărător întotdeauna, fără excepție;
• existența unui core-target de clienți.

Retailerii care au înregistrat un scor ridicat în dreptul afinității rareori excelează doar la acest capitol: aproape 50% dintre aceștia mai excelează pe un palier, cele mai comune fiind cele ale comunicării sau sortimentației și serviciilor. Un prim pas în a-i câștiga pe clienți pe termen lung este să nu dai greș niciodată când vine vorba de nevoile fundamentale: calitate, raport corect calitate-preț, o experiență de cumpărare facilă și plăcută;

Prețul și promoțiile sunt importante în mintea cumpărătorului de pretutindeni. Ocupând poziția a treia și, respectiv, a patra în rândul motoarelor care alimentează customer centricity, prețul și promoțiile arată de fapt că produsele cu un preț corect și promoțiile care aduc economie de bani joacă un rol esențial în conturarea percepției clienților;

Sortimentația și serviciile reprezintă o secțiune care înglobează elemente precum selecția de produse, disponibilitatea la raft, layoutul magazinului și experiența din magazin. Lucruri evidente, am putea spune, dar în dreptul cărora mulți retaileri încă sub-performează. Secretul este o abordare adaptată fiecărei locații și fiecărui tipar de cumpărători, astfel încât să veniți cu mixul potrivit de produse și servicii pentru fiecare locație. Este un punct cu atât mai important pentru retailerii care au un portofoliu multi-canal;

Cumpărătorii preferă retailerii care sunt transparenți în comunicare și oferă conveniență. Acești doi piloni au un aport de 10% și, respectiv, 8% din ceea ce înseamnă customer-centricity, fiind urmați îndeaproape de cel al recompensei. Deși acest din urmă pilon a înregistrat o scădere în importanță, studiul Global Customer Centricity Index sugerează că o parte dintre cumpărători nu sunt interesați să fie implicați în programe mai complexe de loialitate. Totuși, existența unui program de loialitate bine gândit, cu beneficii clare și imediate, poate crea valoare adăugată retailerului și diferențiere. Și asta pentru că, pe de o parte, există oportunitatea de colectare de date și, pe de altă parte, există un impact și asupra altor piloni – precum comunicare și afinitate;

Nu există un singur format câștigător. Pe lista retailerilor care au adunat un scor ridicat se găsesc atât operatori cash & carry, discounteri, cât și magazine de specialitate. Numitorul comun al acestora este faptul că excelează pe competențele lor de bază;
Retailerii de la vârful clasamentului au atribute în comun. Fiecare retailer dintre cei analizați de experții dunnhumby are puncte forte și puncte slabe, dar când aceștia s-au uitat la cei care s-au clasat în top 25%, au descoperit că există niște atribute comune pentru care toți au fost apreciați de către clienții lor. Clienții vor încredere și transparență, ușurință în procesul de achiziție și game de produse relevante la prețuri corecte. Există și o diferențiere a importanței atributelor în funcție de regiune. Spre exemplu, în Asia serviciile și conveniența primează, în America Latină pe primul loc este prețul, în timp ce în Europa și în Statele Unite ale Americii cel mai important lucru pentru cumpărători este o experiență plăcută de cumpărare.

În concluzie

Cei mai performanți retaileri din lume la capitolul customer-centricity vin într-o varietate foarte mare de forme și dimensiuni. Unii, precum Lidl sau Aldi, sunt focusați spre aducerea de valoare, alții – cum este cazul lui Trader Joe’s sau Picard – țintesc nevoi speciale. La prima vedere, s-ar zice că modelele lor de business nu au prea multe în comun, însă firul roșu e mai mult decât evident: toți au un set de competențe specifice prin intermediul cărora se diferențiază și aduc valoare grupului-țintă de cumpărători. Ei comunică această propunere în mod clar și au grijă să își respecte promisiunile. Așa se explică faptul că oamenii sunt ok cu ideea de a sta la coadă și de a avea mai puține SKU-uri atunci când își fac cumpărăturile la un discounter sau de a plăti mai mulți bani pentru produse premium, speciale și o experiență diferită de cumpărare, în cazul unui retailer specializat.

Tot o poziționare clară, adesea în afara zonei de mass-market, unde se dă bătălia cea mai aprigă în ultimii 10 ani, este soluția și pentru retailerii de mici dimensiuni sau pentru jucătorii noi în industrie. Pentru giganții industriei, opțiunea este de altă natură: să ia toată bogăția de date la care au acces și să își înțeleagă cumpărătorii mai bine, pentru a se asigura că livrează în dreptul punctelor care contează cel mai mult pentru aceștia, și să se folosească de puterea dată de dimensiunea businessului pentru a-și personaliza oferta.

Lagardère Travel Retail, proprietarul rețelei de magazine 1 Minute, a realizat în 2016 afaceri în valoare de 485,9 milioane de lei, în creștere cu aproximativ 19% față de anul precedent, când veniturile companiei au fost de 410,4 milioane de lei.

Proprietarul 1 Minute a avut cifre foarte bune în anul 2016 și în ceea ce privește profitul, rezultatul net înregistrând un avans de 30% față de anul precendent, ajungând la 22,7 milioane de lei.

1 Minute este un concept fresh snacking&convenience. Magazinul oferă clienților atât produse preparate în locațiile proprii (sandwich-uri și produse de patiserie), dar și produse complementare – cafea, băuturi răcoritoare, presă și tabac.

În România, prima unitate 1 Minute a fost deschisă în urmă cu aproximativ șase ani. La acel moment, compania opera mai multe unități Inmedio în clădiri de birouri, „iar pentru că cererea de produse alimentare creștea puternic, în detrimentul vânzărilor de ziare și reviste, am transformat unitățile respective în magazine 1 Minute. A fost o strategie de diversificare a portofoliului care a urmărit adaptarea businessului nostru la schimbările din retail”, explica, anul trecut, într-un interviu pentru Progresiv, Stefan Picard, Managing Director Lagardère Travel Retail România.

În prezent, rețeaua 1 Minute numără peste 20 de locații la nivel național.

Divizie a grupului internațional Lagardère, Lagardère Travel Retail este prezent în România de peste 20 de ani și operează o rețea de 226 de magazine pe segmentele news & convenience, gifts & souvenirs și foodservice sub branduri diferite, între care cele mai cunoscute fiind Inmedio, 1 Minute și So!Coffee.

Penny, lanțul de supermarketuri de tip discount, a deschis primul său magazin online, clienții putând achiziționa pentru moment articole nealimentare, respectiv 30 de tipuri de vinuri și alte băuturi alcoolice.

Magazinul online Penny-Onlineshop.de este disponbil din 29 iunie. Reprezentanții retailerului au precizat că intenționează să extindă sortimentația până la finalul anului, scrie Ecommerce News.eu.

Magazinul poate fi accesat de clienții Penny din Germania fară ca aceștia să fie obligați să se înregistreze. În plus, nu se impune o comandă minimă ca și valoare sau un anumit număr de produse. Prețurile sunt similare cu cele din magazine, pentru fiecare comandă clienții trebuind să achite o taxă de 4.95 euro. Livrările sunt realizate prin DHL și sunt posibile doar în interiorul Germaniei.

Rețeaua Penny a fost fondată de James D Penny în Marea Britanie în 1973, fiind achiziționată de REWE Group în 1992 pentru 3,2 miliarde de euro. Compania are în prezent circa 2.150 de magazine și peste 27.000 angajați. Anul trecut cifra de afaceri a companiei a depășit șapte miliarde de euro, doar la nivelul Germaniei.
 

Francezii de la Auchan continuă să testeze noi concepte și lansează pe piața din China Auchan Box, un magazin de proximitate, 100% digitalizat, scrie publicația lsa-conso. Iar proiectele francezilor nu se opresc aici, având în plan să deschidă 20 de unități Auchan Box până la finalul anului.

Magazinul a fost inaugurat luna trecută în Shanghai, în cartierul Yangpu și are o suprafață de vânzare de 13 metri pătrați, sortimentația acoperind exclusiv nevoile imediate( băuturi, gustări și câteva produse nealimentare). De altfel, gama de produse se ridică la 500 de SKU-uri, iar programul este 24 de ore din 24.

Dincolo de suprafața de vânzare, magazinul este 100% digitalizat – funcționează fără personal, iar identificarea cumpărătorului și plata se face prin intermediul smartphone-ului. Cum funcționează mai exact? Clienții au acces în magazin prin intermediul aplicațiilor Auchan sau WeChat, după ce își fac cumpărăturile, acestea sunt scanate prin RFID, iar plata efectivă se realizează prin soluțiile AliPay sau Wechatpay.  În cazul în care clienții au însă nevoie de ajutor, pot să apeleze la un consilier, care le va răspunde...tot online.

De asemenea, magazinul se află practic într-o cutie pe roți, putând fi mutat în diferite zone ale orașului, în funcție de trafic. De altfel, în primele săptămâni de la lansare magazinul are în medie 300 de clienți pe zi. 

Conceptul de magazine 100% automatizate, fără personal prinde din ce în ce mai mult contur în ultima perioadă. La finalul lui 2016, Amazon lansa Amzon Go, care este însă la stadiul de proiect pilot. Și lanțul de supermarketuri Monoprix anunța în luna mai că intenționează să deschidă un magazin pilot fără case de marcat, conceptul fiind similar celui lansat de retailerul Amazon în Statele Unite ale Americii.

Grupul francez Cora și-a temperat anul trecut declinul afacerilor, businessul contractându-se doar cu 0,4% comparativ cu 2015, când scăderea a fost mai abruptă. Afacerile din România, deși încă pe minus, au bifat o reducere substanțială a pierderilor, arată datele Ministerului de Finanțe.

Cifra de afaceri la nivel de grup a atins 4,7 miliarde de euro anul trecut, în scădere doar cu 0,4% comparativ cu anul anterior. În 2015, afacerile Cora s-au contractat cu 3,2%. Comparativ, competitorii săi au bifat scăderi mai accentuate. Spre exemplu, Carrefour a înregistrat o scădere de 2,6%, iar Auchan de peste 2%.

Mai mult, profitul operațional s-a îmbunătățit cu 4,5%, la 161 milioane de euro. Principalul motiv pentru această evoluție este parteneriatul încheiat cu Carrefour pe zona de achiziții.

De asemenea, profitul net a urcat la 418 milioane de euro, în special pe fondul lansării diviziei proprii de real-estate din septembrie 2016, scrie Retaildetail.eu.

Prezent pe piața românească din 2003, Cora, care operează în prezent 11 hypermarketuri în București și în marile orașe, și-a redus substanțial pierderile în 2016 la 5,8 milioane lei, față de 39,8 milioane lei în 2015. Afacerile au urcat ușor anul trecut, până la 1,74 miliarde lei, față de 1,72 miliarde lei în 2015.

Rețeaua ungară de benzinării MOL a implementat conceptul Fresh Corner în 65 din cele 207 stații operate în România. Până la sfârșitul acestui an, compania și-a propus să pună în practică acest format în 100 de locații.  

Cea mai recentă implementare a conceptului Fresh Corner a avut loc într-o sație MOL din Mircuea-Ciuc, județul Harghita, potrivit reprezentanților companiei.

Într-un interviu acordat recent Revistei Progresiv, Lars Hoglund, Senior Vice-President Retail al Grupului MOL, declara că în unitățile în care a fost  implementat proiectul Fresh Corner s-a înregistrat o dublare (față de media rețelei – n.r.) a vânzărilor de cafea, precum și creșteri consistente ale vânzărilor de combustibil, dar și la produsele de la raftul din benzinării.

„Aceasta este cea mai mare inițiativă a noastră din retail, prin urmare vorbim despre investiții consistente, incluse în bugetul anual al companiei locale, estimat la 10-15 milioane de euro pe 2017”, afirma Lars Hoglund.

Odată cu creșterea numărului de stații în care este implementat conceptul de „convenience” Fresh Corner, rețeua ungară de benzinării Mol a lansat și oferta de vară Fresh Summer, care include fructe proaspete feliate, salate, sendvişuri în croissant umplute cu somon sau brânză de capră, limonadă, sucuri de fructe proaspăt stoarse, fără adaos de zahăr, sau cafea cu mentă.

„Vedem cât de importantă a devenit alimentația sănătoasă pentru noi toți, așa că includerea în zona de gastro din stațiile Fresh Corner a unor produse precum salate, sucuri de fructe proaspăt stoarse sau, de ce nu, coaste achiziţionate de la fermele din Satu Mare şi preparate sous-vide (preparatele sunt gătite în pungi de plastic vidate -n.r), reprezintă pentru noi o abordare cât se poate de naturală. De exemplu, acum tendința în gastronomie este de a folosi mai puțină pâine în sendvișuri, important fiind conținutul. Așa că, pentru oferta Fresh Summer, am înlocuit bagheta de pâine cu un croissant lejer. Rezultatul? Sendviș în croissant umplut cu somon sau cu brânză de capră. Obiectivul nostru este de a pregăti ofertele gastro ținând cont de particularitățile fiecărui anotimp, venind astfel în întâmpinarea unui client tot mai exigent”, a declarat Levente Borvíz, Retail Sales & Marketing Manager MOL România.

Conceptul Fresh Corner - care acordă o mai mare importanţă gastronomiei şi cumpărăturilor pentru acasă - a fost implementat prima oară în 2015, în acel an fiind deschise 5 stații Fresh Corner în Romania, iar la începutul acestui an numărul stațiilor în care formatul era prezent era de aproximativ 50.

Grupul MOL are o rețea formată din peste 2000 de benzinării, în România fiind operaționale peste 200 de unități. MOL este al treilea cel mai mare jucător din piața petrolieră românească.

Retailerul francez Carrefour va oferi, începând cu această lună, în magazinele Carrefour Market, posibilitatea clienților de a lăsa comentarii în dreptul unor produse marcă privată, afișate la raft. Scopul este de a maximiza vânzările pe această categorie.

Consumatorii își vor putea spune părerea în cazul a circa 200 de produse comercializate în magazinele Carrefour Market. Comentariile vor include un text scurt și un rating. Sistemul va fi implementat pentru început în magazinele din Franța, începând cu 17 iulie.

Măsura vizează doar produsele marcă privată, în încercarea de a convinge consumatorii să cumpere acest tip de produse pe baza comentariilor favorabile.

Retailerul francez a lansat recent un alt proiect inovator în Italia – Carrefour Express 3 Minuti – un magazin în care consumatorii sunt serviți în trei minute. Conceptul, cu o suprafață de 160 mp, se concentrează pe alimente ready-meal.

În România, retailerul operează în acest moment 295 de magazine dintre care 32 hypermarketuri Carrefour, 143 supermarketuri Market, 44 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact, o platformă de comerț online www.carrefour-online.ro, 65 de magazine Billa și 6 unități Supeco. În 2016, francezii – prin cele patru entități care operează –  au cumulat o cifră de afaceri de 8,388 miliarde de lei și un profit de 129 de milioane de lei, potrivit celor mai recente date raportate la Ministerul Finanțelor.

Retailerul Profi, deținut de fondul de investiții Mid Europa Partners, a deschis două magazine sub formatul City, numărul total de locații inaugurate până acum depășind 80 de unități.

Profi a inaugurat săptămâna aceasta cel de-al 19-lea magazin din județul Constanța, în Murfatlar. Profi City este amplasat pe Aleea Liliacului nr.5 și ocupă o suprafață totală de 455 mp, dintre care suprafața de vânzări este de 218 mp.

Al doilea magazin a fost deschis în Snagov, județul Ilfov, pe Șoseaua Snagov nr. 137. Suprafața sa totală este de 219 mp, dintre care sala de vânzări măsoară 135 mp.

Cu magazine prezente în 318 localități și o echipă de aproape 12.000 de oameni, Profi este rețeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România. Compania a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de peste 3,54 miliarde de lei, cu aproape 40% mai mult decât în anul fiscal precedent. Retailerul a anunțat că pentru anul acesta și-a propus să bifeze 200 de locații noi.

Retailerul francez Carrefour a remodelat până în acest moment 54 de magazine Billa,  52 dintre acestea fiind redeschise sub brandul Market, iar două dintre ele sub bannerul Supeco. Astfel, Carrefour mai are 31 de unități Billa de remodelat pentru a finaliza integrarea. Potrivit informațiilor furnizate de Carrefour, toate aceste magazine vor fi redeschise sub brandul Market.

Retailerul francez Carrefour a început de la 1 martie remodelarea celor 86 de supermarketuri Billa preluate anul trecut pentru 97 de milioane de euro de la germanii de la Rewe.

Carrefour a anunțat finalizarea achiziției Billa la data de 1 iulie 2016 și pentru a elimina problemele de concurență s-a angajat să transfere trei magazine din Brăila, două supermarketuri Market și o unitate Billa. Magazinele Market au fost preluat la finalul anului trecut de retailerul vrâncean Zanfir, deținut de soții Lilieana și Vasile Zanfir, iar supermarketul Billa a fost cesionat germanilor de la Rewe Group începând cu data de 1 iulie.

Carrefour operează în acest moment 295 de magazine dintre care 32 hypermarketuri Carrefour, 177 supermarketuri Market, 44 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact, o platformă de comerț online www.carrefour-online.ro, 31 de magazine Billa și 6 unități Supeco. În 2016, francezii – prin cele patru entiăți care operează –  au cumulat o cifră de afaceri de 8,388 miliarde de lei și un profit de 129 de milioane de lei, potrivit celor mai recente date raportate la Ministerul Finanțelor.
 

Chiar dacă de la an la an retailul independent pierde teren în fața marilor jucători internaționali, în piață vedem rețele de magazine care luptă pentru statutul de „retailer al secolului XXI”. Annabella este cel mai elocvent exemplu și, de-a lungul timpului, rețeaua vâlceană și-a asumat faptul că a fi în topul celor mai mari comercianți independenți vine la pachet cu rolul de promotor al comerțului modern.

Cu o cifră de afaceri de peste 200 de milioane de lei și 60 de magazine la finalul anului 2016, Annabella este una dintre poveștile de succes din retailul autohton. Care este rețeta? Adaptarea și dorința de a se ridica la înălțimea retailerilor internaționali prin concepte care ne demonstrează că și retailerii independenți pot ține pasul cu noile cerințe ale cumpărătorilor. Iar cel mai bun exemplu în acest sens este supermarketul Annabella A-Z inaugurat la finalul lunii noiembrie 2016 în Horezu.

„Am lansat primul magazin Annabella A-Z în 2014 și, la acel moment, am făcut un nou pas în evoluția retailului vâlcean pentru că am fost pionieri în a aduce pe piața locală un concept de magazin care pune accentul pe calitate, diversitate, experiență de cumpărare și servicii. Supermarketul inaugurat la Horezu este cel de-al treilea concept store pe care îl operăm, după cele din Vâlcea și din Brezoi”, spune Elisabeta Nuțu, directorul de marketing al retailerului.

Elemente de noutate. Prin comparație cu celelalte magazine, concept store-urile Annabella A-Z au o suprafață de vânzare mai mare și o sortimentație mult mai variată. Magazinul inaugurat la Horezu nu face nici el excepție de la această regulă și se întinde pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați, din care spațiul de vânzare este de 700 de metri pătrați. În ceea ce privește gama de produse, în magazin sunt listate nu mai puțin de 10.000 de SKU-uri, alimentele și produsele de băcănie având o pondere de circa 70% din totalul sortimentației.

Principalele schimbări se remarcă la nivel de layout. „Pentru Annabella Horezu, punctul de pornire în design a fost crearea unei identități a magazinului, păstrând o continuitate față de imaginea existentă a brandului A-Z. Rezolvarea funcțională a permis crearea unor spații generoase de circulație la nivelul interiorului și definirea unor zone de interes pentru consumatori (legume și fructe, promo, insula de servire asistată și Gastro, Râureni). Grafica care marchează diferitele categorii de produse conferă un aspect simplificat, unde accentul cade pe produse”, explică Laura Udrescu, arhitect interior pentru Annabella.

Diferența majoră este însă corner-ul Râureni, care nu mai există în alte locații. „Diferențiatorul și cel mai important factor de identitate pentru Annabella Horezu  l-a reprezentat crearea colțului Râureni, o zonă dedicată produselor cu același nume, așezată strategic în magazin și tratată diferit față de ambianța generală”, a mai precizat arhitectul.

Astfel, în colțul Râureni sunt reunite toate produsele Râureni, de la dulceață și siropuri, până la murături, zacuscă și sucuri naturale. În plus, alături de produsele Râureni se regăsesc și produsele marcă proprie Annabella Zilnic din aceste categorii.
Pe lângă toate aceste elemente de diferențiere, în magazin se remarcă și zona de produse congelate care a fost gândită pornind de la nevoile clienților. „Categoria de congelate este uneori ocolită din simplul motiv că de multe ori consumatorii se întreabă ce ar putea să facă cu un anumit produs. Așadar, ne-am gândit să creăm un panou cu informații de bază despre această categorie: cum pot fi congelate anumite produse, ce se întâmplă după ce le decongelezi, dar și diferite sugestii de preparate”, mai spune Elisabeta Nuțu.

Parteneriate strategice. De-a lungul timpului, Annabella a acordat o importanță deosebită produselor și furnizorilor locali, cât și producătorilor mici, iar acest lucru se poate observa foarte bine în concept store-ul din Horezu. „În magazin, ca și în întreaga rețea Annabella,  sunt listate foarte multe produse pe care clienții nu le vor găsi în alte rețele de magazine. Am susținut întotdeauna producătorii locali și naționali. Mereu a existat o comunicare foarte bună și ne-am dorit să avem foarte multe produse locale”, explică Elisabeta Nuțu.

Astfel, pe lângă produsele marcă proprie Annabella Zilnic care sunt fabricate, în mare parte, de către companii locale, în magazin sunt disponibile și alte produse care provin de la furnizorii locali - pâinea pe vatră și brânza de Horezu sunt doar două exemple. În categoria de legume și fructe, multe dintre articolele listate provin chiar din producție proprie (ceapa, sfecla, morcovul, păstârnacul, ceapa roșie).

„Din cele 300 de SKU-uri cât numără gama Annabella Zilnic, 95% sunt produse românești, cu precădere locale. Am selectat pentru clienții noștri produse pe care le găsesc exclusiv în rețeaua noastră în toate categoriile importante: produse de bază, mezeluri, lactate, dulciuri, dar și produse de menaj și de îngrijire a locuinței. În ceea ce privește categoria de legume și fructe, pe lângă produsele care provin de la livada noastră de la Drăgășani, am încercat să venim cu o sortimentație mai vastă ca să le oferim clienților posibilitatea de a încerca lucruri noi. Astfel, pe lângă gama de bază, avem și sortimente mai speciale precum sparanghelul, fenicul, andivele, cartofii dulci, tot felul de legume pe care clienții nu le găsesc într-un supermarket obișnuit. La fel și în cazul fructelor: chiar dacă nu este sezonul lor, noi avem listate în magazin căpșuni, pepene, zmeură și afine”, precizează managerul rețelei Annabella.

Ce spun cifrele. Poziționat chiar pe Drumul National 67 , într-o zonă turistică, concept store-ul Annabella A-Z din Horezu se bucură de un vad comercial foarte bun, reușind să atragă atât locuitorii din localitate și zonele limitrofe, cât și un număr mare de turiști. În plus, Horezu este una dintre puținele localități care au fost ocolite până acum de către marile rețele de retail, principalii competitori sunt rețelele locale, ceea ce nu poate fi decât un plus pentru Annabella. Astfel, bilanțul primelor luni de funcționare nu arată deloc rău: peste 1.000 de clienți trec zilnic pragul magazinului. În ceea ce privește performanța magazinului, managera susține că „este încă prematur să vorbim despre asta, dar suntem mulțumiți de modul în care acesta evoluează.”

Cu toate acestea, retailerul nu a neglijat un aspect extrem de important: fidelizarea clienților. Pe lângă revista bilunară de promoții, clienții mai beneficiează de reducerile pe care le obțin prin cardul de fidelizare (în acest moment fiind emise nu mai puțin de 50.000 de carduri la nivel de rețea), dar și de diferite campanii și promoții speciale. Cât despre planurile pentru anul acesta, Annabella urmărește menținerea ritmului de creștere, iar în ceea ce privește evoluția rețelei, retailerul vâlcean intenționează să remodeleze mai multe unități comerciale, la finalul lunii martie fiind redeschis magazinul Annabella Hermes. De asemenea, la nivel de expansiune, Annabella vrea să mențină ritmul de inaugurare din ultimii ani.
 

După Amazon și Albert Heijn, gigantul Alibaba, cel mai mare retailer din China, a lansat propria versiune a magazinului fără casă de marcat, cea mai importantă tendință a momentului în comerțul mondial.

Alibaba a deschis Tao Cafe în Hangtzhou (China), un magazin de 200 mp în care consumatorii își pot plăti cumpărăturile folosind un cod QR pe care îl scanează la intrare. Spațiul este dotat cu sisteme care urmăresc atât numărul de clienți, cât și numărul produselor achiziționate, limitând accesul în magazin la 50 de clienți o dată. 

Perioada de testare durează cinci zile, timp în care retailerul observă ce erori pot apărea pe parcursul experienței de cumpărături, scrie Retaildetail.eu.

Alibaba nu este primul și cu siguranță nici ultimul retailer care testează acest concept revoluționar de magazin. Amazon și magazinul său, Amazon Go, sunt printre pionierii acestui tip de proiect. La rândul său, Albert Heijn intenționează în viitorul apropiat să introducă această opțiune în rândul magazinelor sale.

Mai mult, Alibaba vrea să dezvolte sistemul, creând un ,,magazin inteligent”, care modifică sortimentația în funcție de cerințele consumatorilor.