Kaufland România va mai deschide încă trei hypermarketuri  până la finalul anului, ducând numărul magazinelor inaugurate în 2015 la cinci unități, cel mai slab ritm de expansiune al retailerului german de la intrarea sa pe piața românească, în 2005, când a deschis trei magazine.

Cu cele trei hypermarketuri deschise până la finalul anului, rețeaua Kaufland va ajunge la 107 magazine în România.

La începutul acestui an, planul de expansiune anunțat de retailer pentru acest an a fost de nouă deschideri, însă până în prezent Kaufland a deschis doar două hypermarketuri la Constanța (martie) și Sibiu (octombrie).

Magazinul amplasat pe locul fostei fabrici de bere Grivița, a cărei deschidere era programată pentru acest an va fi deschis cel mai probabil în prima parte a anului viitor, lucrările de construcție fiind într-un stadiu avansat.

Cu 102 hypermarketuri operaționale, Kaufland România a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aproape 8 miliarde de lei, în creștere cu 10% față de anul precedent. Anul trecut, compania a deschis 13 hypermarketuri.

Kaufland, parte a grupului german Schwarz, se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.200 de magazine în șapte ţări  (Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croaţia, Bulgaria şi România). Retailerul a anunțat că va intra, prin intermediul filialei din România, și în Republica Moldova.

Auchan Romania, who announced last year that it wants to develop a smaller retail format called Auchan City XS, does not exclude the possibility to enter the Romanian market with smaller stores, according to the General Director of Auchan Romania, Frederic Bellon.

“At the moment we are working on the idea to open smaller stores. We are thinking about how, when and where it will be appropriate to open them”, said Frederic Bellon.

The Auchan City XS project aims to develop stores that are smaller than the Auchan City hypermarkets while they will be located in central areas of major cities in Romania. If the stores have less than 1,500 square meters, they will have a different name, said Auchan’s General Director.

Auchan is also present in several countries through the Simply supermarkets chain, so the French group could develop this format on the Romanian market as well.

Concerning the possibility that the French retailer could enter the online commerce in Romania, Frederic Bellon said “there is a chance to do this next year”, but he could not provide further information on this topic.

The manager also stated that it is “possible but not probable” for Auchan Romania to inaugurate new stores, but that no openings are yet established for the next year. “We are working on several expansion projects, but I cannot tell you when we will open these stores”, the manager added.

Auchan chain has 33 hypermarkets in Romania, with a combined selling area of 280,000 square meters. After taking over the 20 Real hypermarkets from German group Metro, Auchan has opened two more hypermarkets built from scratch in Drumul Taberei neighborhood in Bucharest and in Brasov, in Coressi Shopping Resort, developed by Immochan, the real estate arm of Auchan.

Since entering the Romanian market, the French group have invested amount 520 million euros.

Pe Oscar Farinetti, fondatorul lanțului Eataly, am avut norocul să îl cunosc la World Retail Congress. Spun noroc pentru că de mult nu mi-a mai fost dat să văd pe cineva atât de pasionat de țara lui, produse și oameni. Poate tocmai de aceea Eataly a ajuns, la nici zece ani de la lansare, la un lanț de 28 de magazine în cinci țări, pe lângă cea de origine, și asta fără a se depărta prea mult de la principiile cu care a pornit la drum. 

Viața este prea scurtă ca să mâncăm prost. Asta crede Oscar Farinetti, antreprenorul italian care a pus bazele conceptului din spatele Eataly. Despre Eataly, New York Times spunea că este o combinație inteligentă între un supermarket și restaurant, care funcționează în jurul ideii de învățare, care plusează cu elemente specifice unei piețe tradiționale europene.

Prima locație Eataly a fost inaugurată în 2007 pe rămășițele unei fabrici de vermut, în Torino (Italia), un pas care pentru Farinetti a însemnat o întoarcere la rădăcinile sale. Descendentul unei linii lungi de producători artizanali de paste, el a intrat în businessul de retail ca simplu angajat al magazinului părinților – un business pe care ulterior l-a transformat în cel mai mare lanț de magazine de electronice și electrocasnice din Italia, UniEuro.

A vândut această afacere în 2003 pentru suma de 538 de milioane de euro, pentru a se dedica unui vis care nu îi dădea pace: crearea unui magazin care să celebreze cultura gastronomică a Italiei, unde oamenii să vină nu doar să cumpere, ci să și învețe. Așa a luat naștere Eataly Torino, un magazin care avea să devină „matrița” celorlalte 27 care au urmat.

Retail cu misiune.Între timp, ideea de a îmbina un spațiu de vânzare cu unul de consum nu mai este atât de nouă, însă ce este cu adevărat special la Eataly este faptul că urmează principiile Slow Food, o mișcare fondată în 1989 de prietenul de o viață al lui Farinetti, Carlo Petrini, un jurnalist și activist italian.

Acesta, surprins în mod negativ de vestea că McDonald’s se pregătește să inaugureze un restaurant la doar câțiva metri de Piazza di Spagna în Roma, a scris manifestul Slow Food, un document prin care condamna industrializarea mâncării și promova producătorii artizanali, agricultura sustenabilă și educarea consumatorilor. Mișcarea Slow Food numără în prezent peste 150.000 de membri activi în mai mult de 150 de țări.

„Valorile noastre sunt strâns legate de filosofia Slow Food care, pe scurt, vorbește despre «buono, pulito e giusto», adică «bun, curat și cinstit»”. Asta înseamnă că am căutat produse care să aibă un gust și o calitate bună, să fie obținute într-o manieră curată, sustenabilă, iar oamenii care au muncit la realizarea lor să fie plătiți cinstit. Pentru a realiza acest deziderat, în spatele Eataly se află o echipă imensă de achiziții. De altfel, ne-a luat cinci-șase ani ca să găsim toți producătorii cu care colaborăm în prezent”, afirmă antreprenorul.

Magazinul muzeu. Dacă cineva ar fi vrut să creeze un muzeu unde să pună toate minunățiile culinare ale Italiei, unde oamenii să experimenteze cu adevărat mâncarea – să o atingă, să o miroasă, să o guste și să o cumpere, în timp ce învață despre ea –, cred că ar fi creat Eataly. Sau cel puțin aceasta este senzația pe care o ai când pășești în acest spațiu.

Din punctul de vedere al layoutului, Eataly este organizat pe categorii de alimente – ciocolaterie, vinuri, carne proaspătă, brânzeturi, legume și fructe proaspete, etc – dublate de restaurante, wine-baruri, cafenele, dar și un magazin de cadouri special amenajat. La nivel de design, Eataly îmbină armonios atât elemente specifice piețelor deschise, tradiționale, cât și detalii mai degrabă din zona premium, ultramodernă – candelabre de sticlă, lemne prețioase sau corpuri metalice.

Dar ceea ce cred că dă cu adevărat viață și identitate acestui spațiu este semnalistica. Fiecare produs, fiecare pachet de spaghetti sau sticlă de ulei de măsline are o poveste care îți spune cine, unde și cum l-a produs. De altfel, în fiecare săptămână este sărbătorită câte o regiune a Italiei printr-o comunicare specială în magazin și promoții dedicate.

Pe pereți întâlnim la tot pasul citate inspiraționale ale unor nume celebre precum, spre exemplu, cel al Sophiei Loren care spunea: „Tot ceea ce vezi le datorez pastelor.” Interacțiunea este încurajată la tot pasul, prin cardurile de comentarii disponibile în magazin. Nu în ultimul rând, componenta de învățare a fost recent întărită prin organizarea unor ateliere de gătit ținute de bucătari italieni renumiți, cum este, spre exemplu, Lidia Bastianich.

Exportul succesului. Succesul pe care l-a avut în Italia l-a încurajat pe Oscar Farinetti să exporte conceptul de retail și pe alte piețe, iar prima țară spre care s-a îndreptat a fost Japonia, unde a inaugurat primul Eataly în 2008.

Magazinele din piețele externe, deși aderă la aceleași principii și continuă să promoveze bucătăria nativă italiană prin sortimentația disponibilă, oferă și o selecție de ingrediente și delicatese cu specific local. Doi ani mai târziu, în 2010, s-a deschis și primul Eataly din Statele Unite ale Americii, chiar în inima New York-ului, la intersecția dintre Fifth Avenue și Broadway, o locație pe care managerii lanțului italian au căutat-o mai bine de doi ani.

Operațiunile de aici au fost lăsate pe mâinile fiului fondatorului, Nicola Farinetti, care spunea la momentul inaugurării locației din New York: „Încercăm întotdeauna să ne uităm la businessul nostru cu umilință, dar asta nu înseamnă că nu avem visuri incredibile.

Credem că formula din spatele Eataly poate să funcționeze la nivel global, însă nu este ușor să intri pe o piață nouă”. Poate tocmai de aceea, pentru proiectul din SUA, cei de la Eataly au căutat și parteneri locali pe care i-au găsit în persoanele lui Adam și Alex Saper, doi frați din New York pasionați de cultura italiană, al căror business principal este în zona tehnologiilor medicale.

Pentru anul 2015, cei de la Eataly au anunțat deja proiecte noi, în Moscova, Sao Paolo, iar zvonurile vorbesc și despre o extindere în Germania.

Rețelele internaționale de retail și-au continuat investițiile pe plan local în extindere și au inaugurat 22 de unități comerciale, menținând astfel ritmul de expansiune al ultimelor luni. În ceea ce privește evoluția pe canale, vedeta deschiderilor a fost și luna trecută segmentul de proximitate.

Prima poziția în topul celor mai expansivi retaileri este ocupată și de această dată de Profi, care a inaugurat 11 magazine noi. Pe locul al doilea în clasament se situează Mega Image care a bifat 6 unități, iar poziția a treia este ocupată de dm drogherie markt care a deschis 2 supermarketuri. De asemenea luna trecută, retailerii Kaufland, Lidl și Carrefour au bifat câte o deschidere, iar francezii de la Auchan au extins cu 55% suprafața hypermarketului din Oradea în urma unei investiții de 2 mil. de euro.

Dintre cele 11 unități inaugurate de Profi, 5 funcționează în formatul de proximitate  City, 3 în format standard și 3 în formatul Loco. Prin aceste deschideri, rețeaua națională operată de ratilerul controlat de fondul de investiții polonez Enterprise Investors a ajuns la 355 de magazine. Compania a inaugurat de la începutul acest an 81 de unități și estimează că până la finalul anului va bifa 100 de noi magazine. În plus, potrivit reprezentanților companiei, Profi își va menține ritmul de expansiune și în 2016, având în plan să deschisă cel puțin 100 de magazine.

Retailerul belgian Mega Image și-a concentrat investițiile în extinderea rețelei de proximitate și a deschis 4 magazine sub brandul Shop&Go și un supermarket Mega Image. De asemenea, Mega Image a inaugurat și al treilea magazin concept store din Capitală în zona Barbu Văcărescu. În prezent, Mega Image operează 442 de magazine, sub mărcile Mega Image (203), Shop&Go (236), AB Cool Food (1) și Gusturi Românești (2).

De asemenea, Lidl și Kaufland, ambii partea a grupului Schwarz, au bifat câte o nouă deschidere. Ritmul de expansiune al celor doi retaileri este cu mult mai redus decât anul trecut: Lidl este abia la a cincea inaugurare din acest an și ajunge la pragul de 189 de magazine. De cealaltă parte, Kaufland a bifat al doilea hypermarket inaugurat în 2015, la Sibiu, în condițiile în care anunțase 9 deschideri pentru anul acesta. Astfel rețeaua de hypermarketuri a germanilor a ajuns la 104 unități.

Și rețeaua de magazine dm drogerie markt a inaugurat, la începutul lunii octombrie, două unități comerciale la București, în centrul comercial Băneasa și la Alexandria, ajungând la un număr total de 76 de unități operaționale.

Francezii de la Carrefour au bifat o nouă deschidere pe segmentul de supermarketuri. Retailerul a inaugurat primul său supermarket din localitatea Florești (jud. Cluj), ridicând numărul total de magazine în acest format la 100.

Pentru analize mai detaliate privind expansiunea retailerilor internaţionali pe plan local accesaţi aplicaţia interactivă Ika România: www.ika.magazinulprogresiv.ro.

Vânzările brute de alimente, băuturi și tutun au crescut cu 27,6% în luna septembrie, iar cele ajustate sezonier au înregistrat un avans de 27,3%, față de aceeași lună a anului trecut. Este cea mai mare creștere lunară din acest an comparativ cu rezultatele obținute în aceeași lună a anului precedent.

Comparativ cu luna august, vânzările de alimente şi băuturi au înregistrat un declin de 5,1% ca serie brută şi un avans de 1,2% în funcţie de sezonalitate, a mai anunţat Institutul Naţional de Statistică (INS).

În primele nouă luni ale lui 2015, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul de alimente, băuturi şi tutun a crescut cu 16,3% ca serie brută şi cu 15,4% în funcţie de sezonalitate şi numărul de zile lucrătoare, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Per ansamblu, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a înregistrat, în primele nouă luni ale anului 2015, o creştere de 6,9%, ca serie brută, respectiv 6,4% în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor INS.
 

Retailerul francez Carrefour a inaugurat două supermarketuri în Târgu Jiu și Timișoara. Prin aceaste deschideri, rețeaua de supermarketuri a retailerului la nivel național a ajuns la 102  unități. Carrefour a anunțat la începutul anului că are în plan pentru anul acesta să deschidă 20 de supermarketuri, astfel că pentru atingerea tagetului, retailerul trebuie să mai bifeze încă 8 locații noi.

Unitatea inaugurată în Târgu Jiu este al patrulea supermarket pe care Carrefour îl deține această localitate și se află localizat pe strada 1 Decembrie 1918, nr. 70. Magazinul are o suprafață de 370 de metri pătrați, iar modelul comercial se axează pe o gamă de aproximativ 4.500 de produse, oferta incluzând peste 1.000 de articole Carrefour.

Supermarketul inaugurat în Timișoara se află situat pe bulevardul Cetății, nr. 1 A și are o suprafață de 800 de metri pătrați. Magazinul pune la dispoziția clienșilor o sortimentație de circa 5.000 de produse, dintre care 1.000 sunt produse Carrefour. De asemenea, clienții pot găsi o sortimentație bogată pe segmentele panificație, bere, pizza, gastronomie, macelărie. Aceasta este a șasea unitate Market pe care retailerul francez o operează în Timișoara. De asemenea, tot în această toamnă era programată și inaugurarea primului hypermarket Carrefour din Timișoara.

Grupul francez Carrefour a deschis primul magazin din România în 2001. În prezent, rețeaua număra 185 de magazine dintre care 28 hypermarketuri Carrefour, 103 supermarketuri Market, 43 magazine de proximitate Express, 10 magazine de proximitate Contact. Retailerul deține și un site de comerț online.
 

Producătorul de mezeluri Diana din Râmnicu Vâlcea, controlat de familia Crăciunescu, a deschis două magazine la jumătatea lunii octombrie și începutul acestei luni, rețeaua ajungând astfel la 39 de unități comerciale, cele mai multe dintre acestea fiind amplasate în localități din județul Vâlcea.

Până la finalul anului, retailerul local ar mai putea inaugura încă o unitate comercială. ”Sunt mari șanse să mai deschidem un magazin înainte de Sărbători”, a declarat, pentru Progresiv, Adina Crăciunescu, directorul de marketing al Diana.

Retailerul a deschis, la jumătatea lunii precedente, un magazin cu autoservire în Budești, localitate aflată la 5 kilometri de Râmnicu Vâlcea, unitatea având o suprafață de vânzare de 388 de metri pătrați și 50 de metri pătrați spațiu de depozitare. Spațiul este închiriat, iar investiția s-a ridicat la aproximativ 100.000 de lei.

La începutul lunii noiembrie, Diana a deschis un magazin în Râmnicu Vâlcea în incinta Pieței Simian, care va comercializa preponderent produse și preparate din carne. Spațiul este de asemenea închiriat, are o suprafață de aproximativ 60-70 de metri pătrați și va fi tot în regim de autoservire.

De la începutul acestui an, Diana a deschis șase unități comerciale și a relocat un magazin. Magazinul din luna decembrie ar fi cea de-a șaptea deschidere din acest an. ”Încercăm să continuăm și anul viitor cu acest ritm de expansiune”, a adăugat Adina Crăciunescu.

Producătorul de preparate din carne din Râmnicu Vâlcea a lansat, anul acesta, noi sortimente de mezeluri, precum salamul sendviș, care are forma unei felii de pâine toast, salamul Montana la baton de 300 de grame și șunca de curcan.

Lidl continuă investiţiile în România și va inaugura săptămâna viitoare, în data de 12 noiembrie, o nouă unitate în Hunedoara. Aceasta va fi al treilea magazin Lidl din această localitate și, odată cu această  inaugurare, rețeaua de magazine a retailerului german va ajunge la 190 de locații la nivel național.

Una unitate Lidl va fi situată pe strada Mihai Viteazu, nr. 2 și are o suprafață de vânzare de aproximativ 1.200 de metri pătrați.

”Inaugurarea noului magazin Lidl continuă strategia companiei de a oferi zilnic românilor, în zone din imediata lor proximitate, produse de calitate la cel mai bun preţ, direct de la producători, într-o largă varietate de sortimente. Lidl promovează cu consecvenţă colaborarea cu producătorii locali, multe dintre mărcile de calitate comercializate în reţeaua Lidl fiind produse în România”, se arată într-un comunicat al companiei.

Lidl, parte a grupului Schwarz, este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa şi activează în peste 20 de ţări europene. În România, retailerul operează la nivel naţional o reţea de 190 de unităţi comerciale și are 4.000 de angajați. În anul 2014 retailerul a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 3,3 miliarde de lei.
 

Retailerul belgian Mega Image lucrează în prezent la un proiect pilot de parteneriere cu retailerii independenți prin care își dorește să ajungă în regiuni ale țării unde nu intenționează să deschidă propriile magazine. „Nu putem vorbi despre o franciză, pentru că nu ne vom pune efectiv bannerul pe aceste magazine, ci va exista doar o mențiune, undeva într-un colț, că sunt parteneri Mega Image. Beneficiile pentru ei sunt la nivel de know-how și produse precum și prețuri competitive în piață. În acest moment există trei magazine pilot, însă înainte de a face roll-out vrem să fim 100% siguri că am explorat toate aspectele și că avem soluții la problemele care pot apărea. Primele rezultate sunt încurajatoare și vom lua o decizie până la finalul anului”, a declarat în exclusivitate pentru Progresiv Vassilis Stavrou, noul director general al companiei.

Acesta a mai spus, de asemenea, că proiectul face parte din planul de expansiune la nivel național al rețelei care urmează să fie implementat în următorii trei ani. „Am început o călătorie prin care ne dorim să preluăm poziția de lider în regiunile în care operăm, iar București este prima dintre acestea. Aici avem deja o cotă de piață de 28%, iar acum ne uităm care sunt celelale zone unde putem replica această experiență. Trebuie să ne asigurăm că acolo unde mergem ne adresăm cu conceptul potrivit și cu numărul corect de magazine, iar nivelul competiției ne va permite să creștem. Am început să facem acest lucru în Constanța și Brașov, dar România este o țară mare și avem deja o listă de orașe vizate, localități cu caracteristici similare cu cele ale Capitalei în termeni de structură a comerțului, profil de cumpărători și stil de viață. Deci, ca să vă răspund concret la întrebare, cu privire la expansiunea la nivel național, da, aceasta se va întâmpla, dar într-un mod selectiv în anumite orașe”, a detaliat grecul.

Detalii suplimentare despre planurile companiei pe piața locală, rezultatele financiare din acest an, dar și despre implicațiile pentru România ale tranzacției Delhaize – Ahold, puteți afla în primul interviu acordat presei românești de Vassilis Stavrou de la preluarea conducerii rețelei, în iulie 2015. 

Grupul Delhaize operează în prezent o rețea de 442 de magazine, dintre care 203 supermarketuri Mega Image, 203 magazine de proximintate Shop&Go, un magazin de produse congelate AB Cool Food și două unități  Gusturi Românești.  În anul financiar 2014, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 2,81 miliarde de lei în România.

Retailerul german Kaufland a inaugurat ieri un nou hypermarket la Timișoara, al patrulea din acest oraș și al 105-lea magazin al rețelei operate de retailer la nivel național. Aceasta este a treia deschidere a germanilor din 2015 și până la finalul anului vor mai fi inaugurate încă două hypermarketuri Kaufland, la Brăila și Arad.

Anul acesta, Kaufland și-a încetinit ritmul de extindere în România, fiind anul cu cele mai puține inaugurări de la intrarea sa pe piața locală, în 2005, când a deschis 3 locații. Astfel, retailerul va închieia anul 2015 cu o rețea de 107 magazine.

Magazinul din Timișoara se află localizat pe strada Mihail Kogălniceanu, nr. 11-15 și va comercializa până la 22.000 de produse.

Kaufland, parte a grupului german Schwarz, se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.200 de magazine în șapte ţări  (Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croaţia, Bulgaria şi România). Retailerul a anunțat că va intra, prin intermediul filialei din România, și în Republica Moldova. Cu 102 hypermarketuri operaționale, Kaufland România a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de aproape 8 miliarde de lei, în creștere cu 10% față de anul precedent.

Vești bune pentru retaileri: din 2016, România preia sistemul Uniunii Europene de soluționare alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți. Pentru aceștia din urmă, cel mai mare beneficiu adus de noul sistem este evitarea amenzilor ANPC. Proiectul cuprinde și crearea unei platforme online pentru soluționarea alternativă a litigiilor apărute între cumpărători și magazinele virtuale.

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2015, piața locală transpune în legislație Directiva Europeană nr. 2013/11/UE ce prevede  soluţionarea alternativă a litigiilor în materie de consum, al cărei scop declarat este de a a asigura același nivel de protecție și aceleași drepturi consumatorilor din toate statele membre UE. Noul act normativ acoperă litigiile naționale și cele transfrontaliere care se referă la obligațiile contractuale prevăzute în contractele de vânzare sau în contractele de prestări de servicii din toate sectoarele comerciale.

Potrivit acestuia, din 2016 reclamațiile împotriva comercianților vor putea fi prezentate de către consumatori, în mod voluntar, unor entități care aplică proceduri de soluționare alternativă a litigiilor, denumite entități SAL.

Direcția Generală de soluționare alternativă a litigiilor va funcționa în cadrul ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor) de la începutul anului 2016 și va avea competențe în rezolvarea reclamațiilor pentru toate sectoarele de activitate, în cazul în care autoritățile specializate pentru respectivele sectoare nu înființează propriile entități SAL.

“Direcția Generală SAL va fi o structură imparţială ce îşi va desfăşura activitatea independent de activităţile de supraveghere şi control piaţă.  Derularea procedurilor din cadrul Direcției Generale SAL va fi asigurată de 25 de consilieri de soluționare alternativă a litigiilor. Finanțarea Direcției Generale SAL se va realiza integral prin bugetul Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului”, a declarat pentru Progresiv Marius Dunca, Președintele ANPC.

Tot la începutul lui 2016 va fi lansată platforma online SOL, un instrument destinat soluționării reclamațiilor cumpărătorilor de bunuri și servicii din magazine online. Aceasta este realizată de către serviciile Comisiei Europene și va fi disponibilă în toate limbile oficiale din UE.

Modalități de soluționare a litigiilor

În prezent, consumatorii au la dispoziție mai multe mecanisme pentru a rezolva eventualele neînțelegeri sau probleme pe care le întâmpină în relația cu comercianții. Astfel, consumatorii se pot adresa:

a) direct comercianților;

b) autorităţilor publice cu atribuţii în domeniul protecţiei consumatorilor, precum ANPC, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Autoritatea Naţională pentru Turism, etc.;

c) mediatorilor, în baza Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator;

d) instanţelor de judecată.

În plusfaţă de aceste instrumente, prin OUG nr. 38/2015 se oferă consumatorilor şi comercianţilor posibilitatea de a rezolva reclamaţiile prin intermediul unei proceduri amiabile, în sensul neaplicării comerciantului de sancțiuni contravenționale.

“Consumatorul poate alege oricare dintre căile mai sus menționate pentru rezolvarea reclamațiilor împotriva comercianților. Precizăm că este opțiunea comercianților de a se angaja să utilizeze procedurile SAL. În cazul în care comercianții nu se angajează să utilizeze aceste proceduri, consumatorii vor trebui să recurgă la celelalte mijloace de rezolvare a reclamației”, a subliniat Marius Dunca. Cu alte cuvinte, utilizarea procedurii SAL este facultativă atât pentru consumator, cât și pentru comerciant. Sunt șanse mari însă ca toți comercianții să adere la acest mecanism de soluționare alternativă a litigiilor, ținând cont că marele beneficiu pentru aceștia este evitarea amenzilor ANPC. Dunca a mai subliniat faptul că derularea procedurilor SAL este gratuită.

Pașii soluționării unui litigiu prin procedura SAL:

1. Consumatorul trimite reclamația sa împotriva comerciantului la Direcția SAL din cadrul ANPC. Reclamația se poate face pe email sau pe hârtie.

2. Entiatea SAL care a primit reclamația notifică părțile imediat după primirea tuturor documentelor care conţin informaţii relevante referitoare la reclamaţie.

3. Părţile implicata în litigiu au dreptul de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la reclamaţia care face obiectul litigiului în termen de 15 zile calendaristice de la data comunicării acesteia, precum şi de a primi din partea entităţii SAL argumentele, probele, documentele prezentate de cealaltă parte sau orice declaraţii şi avize ale experţilor, putând face observaţii pe marginea acestora.

4. Rezultatul procedurii SAL se comunică părților, în scris sau pe un suport durabil, precizându-se motivele pe care acesta se întemeiază. Termenul maxim de soluționare a unui litigiu este de  90 de zile calendaristice de la data la care entitatea SAL a primit dosarul complet al reclamaţiei. În cazul unor litigii complexe, entitatea SAL poate prelungi acest termen. Pentru rezolvarea unei reclamații, OUG nr. 38/2015 prevede posibilitatea derulării a două mecanisme: propunerea și/sau impunerea unei soluții. Entităţile SAL pot derula unul sau ambele mecanisme. Acestea trebuie să informeze clar şi corect părţile cu privire la consecinţele alegerii unuia dintre mecanisme (detaliate mai jos). În cazul în care entităţile SAL derulează ambele mecanisme, consumatorul este cel care alege dacă dorește ca entitatea să propună sau să impună o soluție.

• Propunerea unei soluţii

În cazul acestui mecanism:

- consumatorii au posibilitatea de a se retrage din procedură în orice moment dacă nu sunt mulțumiți de modul de desfăşurare a procedurii; 

- părţile au posibilitatea de a alege dacă acceptă sau nu soluţia propusă; 

 - implicarea în procedură nu exclude posibilitatea de a cere despăgubiri printr-o procedură judiciară; 

 - soluţia propusă poate fi diferită de un rezultat stabilit de către o instanţă care aplică dispoziţiile legale în vigoare;

- entitatea SAL propune o soluție ce trebuie acceptată de ambele părți pentru a deveni obligatorie;

- în cazul în care propunerea este acceptată, entitatea SAL emite o hotărâre ce devine titlu executoriu, în cazul în care nu este atacată. 

• Impunerea unei soluţii

În cazul acestui mecanism:

- soluţia emisă de entitatea SAL este obligatorie pentru părți, acestea nu au posibilitatea de a alege dacă acceptă sau nu soluţia; 

- niciuna dintre părţi nu se poate retrage din procedură; 

- implicarea în procedură nu exclude posibilitatea de a cere despăgubiri printr-o procedură judiciară; 

- soluţia propusă poate fi diferită de un rezultat stabilit de către o instanţă care aplică dispoziţiile legale în vigoare;

- hotărârea emisă de entitatea SAL devine titlu executoriu, în cazul în care nu este atacată.

Retailerul belgian Mega Image continuă să investească în extinderea rețelei de proximitate și anunță deschiderea a trei noi magazine Shop&Go. Prin aceste inaugurări, Mega Image ajunge să opereze la nivel național 239 de unități comerciale sub brandul Shop&Go.

”Mega Image îşi extinde în mod constant reţeaua de magazine, ajungând la 445 de locaţii şi pătrunde astfel tot mai mult în proximitate, devenind unul din cei mai puternici jucători din retail ce se aproprie din ce în ce mai mult de clienţi, pe un teritoriu familiar acestora, uşurându-le astfel modul de a-şi realiza cumpărăturile”, se arată într-un comunicat al companiei.

Cele trei unități inaugurate sunt:

•  Shop&Go Dacia – este situat pe strada Dacia, nr. 22, parter și are o suprafață de vânzare de aproximativ 105 mp;
•  Shop&Go Humulești – se află localizat pe strada Humulești, nr. 9 și are o sală de vânzare de corca 82 de mp;
•  Shop&Go Covaci – este localizat pe strada Covaci, nr. 14, parter și are o suprafață de vânzare de aproximativ 80 de metri pătrați.

Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 445 magazine, sub mărcile Mega Image (203), Shop&Go (239), AB COOL FOOD (1), Gusturi Romanești (2). Mega Image face parte din Delhaize Group, retailer internaţional înfiinţat în 1867 în Belgia ce operează în prezent pe trei continente. În anul financiar 2014, Mega Image a înregistrat o cifră de afaceri de 2,81 miliarde de lei.

Lidl continuă să investească în extinderea rețelei din România și va inaugura, în data de 19 noiembrie, cel de-al patrulea magazin Lidl din Craiova. Pentru anul acesta retailerul german și-a propus să deschidă 10 magazine și până în acest moment au fost inaugurate șapte unități comerciale.

Noul magazin Lidl se va deschide pe strada Caracal, nr. 150 A și va avea o suprafață de vânzare de aproximativ 1.200 de metri pătrați. În plus, odată cu inaugurarea acestui magazin vor fi create 20 de locuri de muncă.

Lidl, parte a grupului Schwarz, este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa şi activează în peste 20 de ţări europene. În România, retailerul operează la nivel naţional o reţea de 190 de unităţi comerciale și are 4.000 de angajați. În anul 2014 retailerul a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 3,3 miliarde de lei.
 

Valoarea media a coșului de cumpărături în luna octombrie a fost de 103,92 de lei. Aceasta a fost calculată în funcție de prețul la raft al produselor disponibile la raft în cele 11 hypermarketuri, supermarketuri și magazine cash&carry din Capitală monitorizate de analiza Shopping Basket.

În ceea ce privește valoarea coșului de cumpărături pentru produsele disponibile în toate unitățile monitorizate, Metro Berceni a fost cel mai ieftin magazin luna trecută, valoarea coșului format din lapte, apă minerală, bere și iaurt fiind de 8,37 de lei. Următorii clasați în topul celor mai ieftine unități sunt hypermarketurile Auchan Militari și Real Constanța. La polul opus se situează magazinul Profi situat pe bulevardul Ghencea.

Dacă ne referim la disponibilitatea produselor la raft, în ziua în care a fost realizată cercetarea, în supermarketul Mega Image Piața Sudului, un singur produs din lista cu cumpărături analizată de Shopping Basket nu fost găsit, restul de 19 produse fiind disponibile. Cele mai dese situații de out-of-stock s-au întâlnit în supermarketul Billa Gara de Nord, unde nouă din cele 20 de produse de pe listă nu au fost găsite.

De asemenea, în ceea ce privește magazinele în care au fost regăsite cele mai multe produse cu prețul cel mai mic, pe segmentul hypermarketurilor, Carrefour Colentina și Auchan Militari a avut opt, respectiv nouă astfel de unități. La polul opus se situează unitățile Cora Alexandriei și Kaufland Mihai Bravu, unde au fost găsite opt produse cu cel mai mare preț.

În cazul supermarketurilor, magazinul Market Piața Veteranilor este unitatea comercială care a avut în luna octombrie nouă produse cu cel mai mic preț. Pe de altă parte, supermarketul care a avut cele mai multe produse cu prețul cel mai mare a fost Profi Bd. Ghencea, cu opt astfel de produse.

Pe segmentul cash & carry, magazinul Metro Galați a înregistrat cele mai multe produse cu prețul cel mai mic (14).

Metodologia studiului Shopping Basket

Pentru al 11-lea an consecutiv, Revista Progresiv publică analiza Shopping Basket, un studiu de tip mystery shopping realizat de agenția de servicii de marketing și comunicare Mercury360, care monitorizează prețurile din rețelele internaționale de magazine alimentare.

În al patrulea trimestru al acestui an, sunt monitorizate prețurile din magazinele din Capitală, fiind monitorizate hypermarketurile Auchan Militari, Carrefour Colentina, Cora Alexandriei, Kaufland Mihai Bravu și Real Constanța, supermarketurile Billa Gara de Nord, Market Piața Veteranilor, Mega Image Piața Sudului, Profi Bd. Ghencea, unitățile cash&carry Metro Berceni și Selgos PAntelimon, precum și magazinele de discount Penny Market Bucureștii Noi și Lidl Fizicienilor.

Lista de produse, care include 20 de articole alimentare și nealimentare, este comună la hypermarketuri, supermarketuri și cash&carry, pentru formatul discount fiind monitorizate alte articole. Produsele din lista de cumpărături analizată în studiul Shopping Basket sunt SKU-uri (articole) lider în comerțul modern pe categoriile vizate, potrivit datelor de cercetare disponibile în piață. Produsele sunt achiziționate la începutul fiecarei luni, iar data la care se realizează vizitele în magazine variază de la o lună la alta. Prețurile publicate sunt cele afișate pe bonul de cumpărături.

În studiul calitativ din secțiunea Shopping Basket există o scară de notare pentru a stabili nivelul de curățenie și de mercantizare al magazinului vizitat. În ceea ce privește mercantizarea magazinului, criteriile urmărite sunt: disponibilitatea la raft a produselor, aranjarea pe raft și accesibilitatea acestora, precum și curățenia și integritatea produselor. Dacă două din cele trei criterii nu sunt îndeplinite pe deplin, se va nota „insuficient"în dreptul nivelului de mercantizare al magazinului.

Profi, retailerul controlat de fondul de investiții polonez Enterprise Investors, continuă să investească în extinderea rețelei în zona rurală și a inaugurat astăzi două unități comerciale sub brandul Loco. Prin aceaste deschideri Profi ajunge să opereze 357 de magazine la nivel național.

Magazinele au fost deschise în comuna Ilia, județul Hunedoara și localitatea Murgeni, județul Vaslui. Unitatea din Ilia are o suprafață de vânzare de 202 mp, iar magazinul din Murgeni funcționează pe Str. Emil Juvara, nr. 12 și are o suprafață totală de 417,47 mp din care sala de vânzări acoperă 265 mp.

Prin cele 357 de magazine, rețeaua Profi acoperă toată județele țării și este în acest moment retailerul cu cea mai extinsă acoperire geografică din România. Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor Publice, Profi a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,84 miliarde lei în 2014, ocupând poziția a noua în clasamentul celor mai mari 10 retaileri din România în funcție de vânzările raportate.
 

Mega Image a deschis un supermarket și un magazin de proximitate Shop&Go, ducând numărul total al magazinelor operate la 447 de unități. Supermarketul Mega Image este situat pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 2 bl. 60B  și are o suprafață de vânzare de aproximativ 276 mp, iar magazinul  Shop&Go este situat pe Bulevardul Dimitrie Cantemir nr. 2B, bl. P1 și are o suprafață de vânzare de aproximativ 73 mp.

Parte a grupului belgian Delhaize, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 447 magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image (204), Shop&Go (240), AB COOL FOOD (1) și Gusturi Romanești (2).

Retailerul belgian Mega Image lucrează în prezent la un proiect pilot de parteneriere cu retailerii independenți prin care își dorește să ajungă în regiuni ale țării unde nu intenționează să deschidă propriile magazine.

Nu este niciun secret faptul că românii nu sunt cei mai mari consumatori de înghețată, dar acest lucru nu l-a oprit pe austriacul Moritz Fried să decidă că țara noastră este următoarea pe lista lui de expansiune și să vadă oportunități acolo unde alții vedeau obstacole. Rezultatul? Jumătate de milion de euro și șase luni mai târziu de la deschiderea primei gelaterii, businessul va ajunge pe breakeven.

O nouă dimensiune pentru expresia „personal touch”. Este ora 5 după-amiaza într-o zi de vineri, iar Moritz Fried – antreprenorul austriac din spatele businessului cu înghețată Moritz Eis – stă pe teresa magazinului din București și își salută clienții: doi italieni și un grup gălăgios de opt școlari. În magazin, angajații zâmbesc și fac glume pe seama mirării clienților la citirea unora dintre aromele de înghețată... lămâie cu cimbru, orez cu scorțișoară, piersică cu ghimbir sau pară caramelizată cu gorgonzola și nuci.

Este exact atmosfera la care visa Moritz Fried pentru businessul său în urmă cu trei ani, când a deschis prima gelaterie în Belgrad (Serbia), un concept pe care l-a dus cu succes, între timp, pe alte trei piețe – Muntenegru, Chile și România – și în topul celor mai bune gelaterii din lume în 2014, potrivit publicației Dissapore.

În „viața anterioară” – cum îi place lui Moritz să spună despre trecutul său –, antreprenorul de origine austriacă a lucrat în sistemul bancar, pentru instituții precum JP Morgan sau Lehman Brothers, în două dintre marile metropole europene – Paris și Londra. „Am realizat repede că nu cred în ceea ce fac, că nu cred în sistem, în marile corporații, în agricultura și produsele de masă”, explică Moritz.

În România și celelalte țări din zona Balcanilor a ajuns inițial tot cu jobul, în 2007, când lucra pentru un fond de investiții, dar ceea ce l-a determinat să dezvolte businessul aici a fost un mix de argumente precum lipsa competiției, climat bun față de țările vestice, un nivel mai mic al investiției, dar și... femeile frumoase. „Îmi place ritmul vieții din aceste țări (Serbia și România – n.r.), întotdeauna este ceva nou, neașteptat. Nu tuturor le place acest aspect, însă mie da. Îmi place și că există în continuare multe tradiții – de la mâncare, la cultură, la familie –, în timp ce în Europa de Vest totul este uniformizat”, mai spune austriacul care mărturisește și că „a fost mai puțin riscant să deschid un magazin în Balcani. Cu bugetul de care aveam nevoie să deschid un magazin în Londra, spre exemplu, aici am inaugurat 5-6 locații”.

Fiecare intrare într-o nouă țară reprezintă o investiție de jumătate de milion de euro, sumă în care intră de obicei o facilitate de producție și 3-4 gelaterii. „În acest moment Serbia este țara care are rezultatele cele mai bune, dar este și normal pentru că de aici am pornit, însă, în 2016, Chile va deveni motorul businessului. Mă aștept la o cifră de afaceri de un milion de euro în această țară și în România anul viitor”, mai spune antreprenorul.

Un concept construit pe simplitate, natural, stare de bine. Aceste caracteristici se reflectă nu doar la nivel de produs – în procesul de fabricație al înghețatei se folosesc doar ingrediente naturale –, ci și la nivel de design de magazin unde Moritz a preferat să păstreze lucrurile în sfera minimalistă. De altfel, singurele pete colorate în spațiul de un alb imaculat sunt ambalajele produselor și fotografiile care prezintă brandul – antreprenorul și produsele – în diverse ipostaze sau colțuri ale lumii.

„Nu doar produsele sunt speciale și naturale, ci tot conceptul, deoarece nu am vrut să copiez. Dacă voiam acest lucru probabil că mi-aș fi căutat o franciză, însă am vrut să îmi creez propria identitate, propriile valori în ceea ce privește interacțiunea cu furnizorii, cu angajații, cu clienții, cu comunitatea, să decidem noi în ce proiecte ne implicăm sau nu. Bineînțeles că, în primă fază, am mers în Italia – piața considerată etalon pentru industria gelateriilor – ca să văd ce fac alții, dar mi-a fost clar destul de rapid că nici acesta nu e drumul meu și că trebuie să mă așez și să îmi fac propriul business”, mai povestește austriacul.

Pe partea de produție, „creierul” din spatele operațiunilor este sârbul Miloš Maravić, care a creat peste 160 de arome de-a lungul celor trei ani și pe care Moritz l-a luat cu el în fiecare piață nou creată pentru a pune pe picioare lucrurile. Ce se vinde cel mai bine în România? „Evident că aromele clasice precum vanilia, ciocolata sau zmeura sunt în topul preferințelor, însă noi ne încăpățânăm să fim inovativi și să îi îndemnăm pe clienții noștri să deguste și alte arome. Vrem, de asemenea, să fim locali în propunerea noastră și să recreăm gusturi specific românești – cum ar fi, spre exemplu, cel de mămăligă – sau anumite fructe care cresc în zone mai sălbatice”, precizează Moritz.

De altfel, degustarea este și principala modalitate de promovare și de creștere a vânzărilor gelateriei. „Nu știu dacă ați observat, dar noi nu ne facem prea multă reclamă. Preferăm să dăm oamenilor să guste înghețată și să se convingă singuri, nu prin slogane. Trăim oricum vremuri în care suntem asaltați de reclame din toate părțile, nu vreau să fac și eu același lucru, este stresant. Facem foarte multe acțiuni de office tasting (sesiuni de degustări în clădiri de birouri – n.r.). Astăzi, de exemplu, am fost la Carrefour unde am servit cu înghețată peste 500 de oameni și le-am oferit și câte un voucher pentru a-i atrage în magazin”, mai spune antreprenorul.

Strategia aceasta de promovare, deși pare costisitoare la prima vedere, a funcționat până în prezent pentru lanțul de gelaterii Moritz Eis, având în vedere rata ridicată de conversie (circa 90% dintre cei care intră în magazin să deguste înghețată ajung să și cumpere). Într-o zi bună, magazinul din strada Frederic Chopin din cartierul bucureștean Floreasca are circa 300 de clienți, în timp ce principala locație din Belgrad a rețelei are un trafic zilnic de circa 1.200 de clienți.

„Sunt conștient de faptul că în România nu există obișnuința de a consuma înghețata ca desert, însă eu văd acest lucru mai degrabă ca pe o oportunitate”, completează Moritz. El mai spune că se așteaptă ca businessul local să ajungă la breakeven în șase luni de la inaugurare. În acest moment, lanțul de gelaterii al austriacului numără trei unități, două în Capitală și una în Cluj-Napoca, însă acesta vizează inaugurarea unui magazin și la Timișoara.

Un business de 5 milioane de euro în următorii trei ani. Acesta este targetul lui Moritz Fried, care mai spune că nici nu se gândește să transforme conceptul într-o franciză. „Cred că primesc în fiecare săptămână cel puțin un e-mail – din Singapore, din China, din Dubai sau New York – în care cineva mă întreabă de franciza Moritz Eis. Stilul și atitudinea noastră sunt foarte dificil de replicat într-un concept de franciză pentru că eu nu am un interes pur financiar. Interesul meu este să cresc brandul și uneori când crești brandul cheltuiești bani făcând lucruri pe care un francizat nu le-ar face niciodată.

În plus, atunci când ai francizați intervine stresul de a-i controla, pentru că trebuie să vezi dacă păstrează același standard de calitate, dacă folosesc ciocolata care trebuie, dacă nu folosesc prafuri și siropuri în loc de fructe proaspete. Nu vreau să îmi pierd energia cu lucrurile acestea. Da, poate creștem într-un ritm mai lent în formula aceasta, însă sigur este mai sănătos”, explică antreprenorul. Există însă două piețe – Ungaria și Chile – unde Moritz Fried a ales să lucreze cu un partener local pentru dezvoltarea businessului, însă participația acestora la capitalul companiei nu depășește niciodată 25%.

În cazul Chile, spre exemplu, partenerul austriacului este omul de afaceri Douglas Tompkins, fondatorului brandului de articole sportive The North Face și un renumit activist de mediu.
O direcție de creștere a businessului în România va veni dinspre activitatea de catering, iar din iarnă va funcționa și un atelier de înghețată în locația din Frederic Chopin, unde este localizată și secția de producție. Cât despre noi piețe, lanțul Moritz Eis va deschide anul viitor prima unitate din Ungaria și va continua expansiunea în America de Sud – Chile și Columbia.

Care sunt factorii de succes ai retailerilor din comerțul indepedent? Cum poate rămâne acest canal de vânzare relevant pe piața bunurilor de larg consum și ce schimbări trebuie să facă retailerii independenți pentru a-și îmbunătăți vânzările și profitabilitatea? La aceste întrebări, și nu numai, și-a propus să răspundă studiul „Comerțul tradițional, încotro?”, realizat de către firma de consultanță Roland Berger în exclusivitate pentru revista Progresiv, ale cărui concluzii au fost prezentate în cadrul conferinței Trade Round Table 2015.

Dacă luăm în calcul cifrele, comerțul tradițional – segment ce cuprinde magazinele independente care nu se aprovizionează din centralele de achiziții ale lanțurilor internaționale de retail – este văzut ca un canal de vânzare a cărui cotă de piață se reduce și va continua declinul în următorii ani. Cu un total estimativ de 60.000 - 70.000 de puncte de vânzare active, universul de retail alimentar tradițional pierde anual între 1.500 - 3.000 de magazine, iar prognozele Roland Berger Strategy Consultants pe termen mediu indică un declin de până la 8 puncte procentuale din cota de piață deținută în sectorul FMCG.

„Comerțul tradițional a fost puternic afectat de expansiunea retailului modern: este o luptă la baionetă între cele două canale. Asităm la o serie de schimbări care au implicații profunde nu doar pentru retaileri, ci pentru tot lanțul de valoare, inclusiv distribuitori și producători”, afirmă Alina Florean, Senior Project Manager în cadrul Roland Berger.

Pentru a identifica acei factori prin care comerțul tradițional poate să continue să reprezinte un business de succes, consultanții de la Roland Berger au realizat interviuri cu 60 de jucători mari din sectorul FMCG – retaileri, producători și distribuitori și a făcut 100 de studii de tip mistery shopping în magazine din comerțul tradițional.

Una dintre concluziile studiului menționat a fost aceea scăderea comerțului tradițional se va aplatiza. „Numărul de magazine care dispar din comerțul tradițional este mai mic de la un an la altul, ceea ce ne îndreptățește să credem că ne îndreptăm, într-un orizont nu foarte îndepărtat, către un anumit punct de echilibru între cele două canale. Estimăm că retailul tradițional se va stabiliza la o cotă de piață de circa 40%-45% în 2020”, spune Alina Florean.

De partea cealaltă, dacă în România suprafața de vânzare din retailul modern este de 69 de metri pătrați la mia de locuitori, în Polonia aceasta este de 169 mp/1.000 de locuitori, iar în Ungaria de 327 mp/1.000 de locuitori, deci încă mai este loc de expansiune pentru rețelele internaționale.

Retailul tradițional, un segment eterogen

Deși comerțul tradițional este privit ca un canal de vânzare unitar, profilul afacerilor din acest segment este diferit. Un model de business care pare să fi avut o rezistență mai bună decât altele, în anii de criză, a fost cel de extindere a unui business de producție în retail.

Putem exemplifica aici cu jucători din industria mezelurilor și a lactatelor, precum Diana, Annabella sau Unicarm, ale căror afaceri sunt integrate pe verticală. „Unii producători au înțeles că retailul tradițional poate să reprezinte un avantaj competitiv, în condițiile în care comerțul modern a avut pentru ei un impact limitat. Pe viitor credem că acest canal va continua să se dezvolte pentru că, până acum, s-a dovedit a avea destul de mult succes pentru jucătorii respectivi”, susține consultantul Roland Berger. După modelul producătorului de mezeluri Angst, o opțiune strategică pentru aceștia poate fi și vânzarea magazinelor către un alt retailer, dacă prețul este cel corect.

Citește și

• Revoluţia micilor comercianţi
• Cine a câștigat și cine a pierdut în retailul românesc din 2014
• Rețeaua Diana ar putea ajunge la 40 de magazine până la finalul anului

Al doilea format identificat în comerțul tradițional este reprezentat de magazinele individuale sau rețelele deținute de antrepreori locali, acestea fiind printre businessurile afectate cel mai puternic de concurența marilor rețele străine. Acesta este și una dintre zonele comerțului tradițional cu cele mai multe semne de întrebare pe termen mediu, în cazul acestor retaileri fiind absolut necesar să își definească mai clar conceptul și propunerea oferită cumpărătorilor pentru a supraviețui.

Al treilea format de magazin tradițional se referă la magazinele mici de la parterul blocului sau chioșcurile stradale, un format dintre cele mai rezistente. Chiar dacă în interiorul formatului a existat o volatilitate destul de mare – unele s-au închis, altele s-au deschis – numărul absolut al acestor unități nu a scăzut foarte mult. „Ne așteptăm ca pe viitor acesta să fie un format care va rezista în comerț, dacă aceste magazine vor reuși să se adapteze mai bine cerințelor clienților din zonele deservite”, adaugă Alina Florean.

Din punct de vedere geografic, orașele mari și foarte mari au fost teritoriul cel mai puternic afectat de contracția comerțului tradițional, deoarece ele au reprezentat țintele principale ale extinderii rețelelor internaționale. Există însă anumite zone în care comerțul tradițional încă predomină: sunt acele orașe sau județe unde activează unii dintre producătorii locali cu propriile rețele de magazine. Astfel, în zonele unde există un producător sau un distribuitor cu un business integrat vertical și o poziție stabilă dincolo de zona de retail, comerțul tradițional încă este formatul cu o poziție dominantă.

În orașele mai mici și zonele suburbane, vizate de magazinele de discount și supermarketurile lanțurilor internaționale, retailerii independenți vor continua să fie afectați și pe termen mediu. Pe de altă parte, zona rurală rămâne un teritoriu dominat clar de comerțul tradițional. Deși există și aici câteva teste derulate de rețelele internaționale, infrastructura precară și cultura din aceste zone face ca prezența retailului modern să fie mai puțin potrivită și pe viitor.

De altfel, infrastructura este unul din principalele motive pentru care retailerii internaționali evită să meargă în orașele mai mici și în zonele rurale.

1 din 5 producători și-a stabilizat ponderea TT în vânzări

În interviurile acordate consultanților Roland Berger în cadrul studiului „Retailul tradițional, încotro?”, majoritatea producătorilor a declarat că retailul independent și-a diminuat importanța pentru ei în ultimii trei ani. Cu toate acestea, pentru 5% dintre producătorii intervievați, comerțul tradițional și-a crescut ponderea în vânzări în perioada menționată, iar pentru 20% dintre producători, ponderea a rămas relativ constantă.

Cei pentru care ponderea retailului independent a crescut sunt mai ales producători „challengeri” pe anumite categorii, jucători medii și mari care și-au dorit să crească peste media pieței. Ei au identificat în comerțul tradițional oportunitatea de a ajunge la un număr mai mare de consumatori, crescând penetrarea produselor lor în categoriile FMCG vizate.

Printre companiile din FMCG pentru care importanța canalului tradițional de vânzare a rămas relativ constantă se numără în special lideri de categorie, jucători care au înțeles că dacă vrei să fii numărul unu în piață nu poți să nu ai o poziție solidă și în comerțul tradițional. Aceștia au investit în continuare fie în relația cu distribuitorii care le duc produsele în magazinele tradiționale, fie în dezvoltarea colaborării directe cu retailerii tradiționali.

Recomandări pentru retailerii independenți  

Contrar percepției generale, comerțul tradițional are un potențial important de creștere, cu condiția ca retailerii să ia o serie de decizii și să aplice anumite măsuri. Deși există mitul că retailerii tradiționali sunt mai aproape de consumatorul final și că îl înțeleg mai bine, nu întotdeauna acest lucru se dovedește a fi adevărat. Una dintre recomandările consultanților Roland Berger pentru micii comercianți este optimizarea sortimentației, în condițiile în care numărul de SKU-uri pe metru pătrat este mult prea mare în multe din magazinele independente, influențând negativ experiența de cumpărare a clientului.

Legat de preț, există două practici destul de răspândite care îi dezavantajează pe retailerii independenți. Există magazine care au un preț nediferențiat pentru toate produsele din aceeași categorie, indiferent că vorbim de game economy sau mainstream, iar alți retaileri aplică un adaos comercial nediferențiat la toată gama de produse. „O mai bună nuanțare a politicii de preț, ajustarea acelor prețuri care au un impact mare în percepția consumatorului sau care atrag consumatorul în magazin pot antrena cu ele creșterea vânzărilor și a profitabilității”, susține Alina Florean.

În același timp, retailerii ar putea să facă achiziții cu plata cash pentru a beneficia de un discount semnificativ la produsele achiziționate astfel. Acest discount poate fi internalizat, ceea ce poate duce la o creștere a profitabilității, sau poate fi transferat clienților pentru a crește gradul de loializare și competitivitatea business-ului pe piață.

Pe lângă ajustările pe care trebuie să le facă la nivel operațional, retailerii independenți au nevoie să își contureze mai bine strategia de urmat. În primul rând, au nevoie de o poziționare mai clară în fața clientului, altfel spus, ce oferă ei distinctiv pentru ca un client să-și facă cumpărăturile la ei, și nu la un retailer modern – se mai arată în analiza Roland Berger.

Studiul subliniază două opțiuni strategice ce pot fi urmate de către businessurile independente din comerț aflate în căutarea unor soluții de dezvoltare: particularizarea formatului – printr-o înțelegere mai bună a nevoilor clientului și prin adaptarea la specificul zonei – și alianțele cu alți retaileri, fie locali, fie de talie internațională.

Deși este recunoscută ca un vârf al vânzărilor, luna decembrie nu este la fel de generoasă cu toți comercianții. Supranumită și luna cadourilor, decembrie reunește o serie de sărbători religioase și laice care reprezintă momente importante de consum. În cazul magazinelor independente, sfârșitul de an poate aduce vânzări mai mici decât în restul anului.

Progresiv: Ce așteptări aveți de la vânzările din perioada sărbătorilor de iarnă din 2015 și ce factori credeți că vor influența vânzările pe sfârșit de an?

Constantin Zdrob: Reducerea TVA-ului la produsele alimentare reprezintă un factor important, având în vedere că clienții noștri își vor permite să cumpere mai mult. Noi am scăzut prețurile în rețeaua Exotic și cred că pofta de a cumpăra va fi mai mare de sărbătorile din acest an. În condițiile în care produsele alimentare s-au ieftinit, cumpărătorii vor gândi pozitiv și vor avea tendința de a cumpăra mai mult.

Liviu Niculae: De la un an la altul, vânzările de sărbători sunt în scădere, tendință pe care mi-au confirmat-o și alți retaileri. În cazul rețelei Livorno, balanța s-a înclinat spre mediul rural, unde vârful de vânzare nu este în luna decembrie.

Alexandru Enescu: Sezonul sărbătorilor de iarnă începe pentru noi la 1 decembrie, când ne dorim să sărbătorim faptul că suntem români, și continuă până de Sfântul Ioan, pe 7 ianuarie, timp în care urmărim să creăm o atmosferă de familie în magazine. Așteptările de la sfârșitul acestui an sunt legate de menținerea trendului din ultimii doi ani. Ca de obicei, în această perioadă, vânzările sunt influențate de o complexitate de factori, precum acordarea bonusurilor și primelor suplimentare pentru angajați, condițiile meteo sau vacanța românilor plecați la muncă în afara țării.

Progresiv: Care sunt categoriile de produse cu cele mai bune vânzări în perioada sărbătorilor? Pregătiți promoții speciale în cadrul acestor categorii?

Constantin Zdrob: Vânzările cresc în special la carne și preparate din carne, inclusiv cele de sezon (caltaboș, tobă). Noi avem și o carmangerie, care produce în jur de 40 de sortimente de preparate și specialități din carne și care aprovizionează zilnic întreaga rețea de magazine. Primim carcase de la producători mari, dar avem și furnizori mai mici, care nu produc în regim industrializat, dar care livrează carcase de calitate mai bună. Alte produse care se vând bine de sărbători sunt fructele și legumele. De Crăciun se consumă mai mult fructe, în special citrice, iar de Revelion cresc și vânzările de roșii și castraveți, dar nu atât de mult ca în anii anteriori, deoarece sunt mai mulți oameni care își petrec noaptea de Revelion la localuri. De asemenea, avem creșteri și pe sortimentele de băuturi alcoolice și răcoritoare.

Liviu Niculae: Am avut și vom avea și în luna decembrie a acestui an promoții dedicate. În cadrul magazinului din Târgoviște avem și o carmangerie care distribuie produse din carne și către celelalte puncte de lucru, acestea fiind produsele care se vând cel mai bine în perioada sărbătorilor. Carcasele pe care le prelucrăm provin de la porci sacrificați cu cel mult 24 de ore înainte de a ajunge în carmangerie. Se vând bine și dulciurile specifice de sărbători, șampania, categorii pentru care facem achiziții încă din octombrie pentru a preîntâmpina situațiile de out-of-stock în perioada premergătoare sărbătorilor.

Alexandru Enescu: Perioada sărbătorilor de iarnă generează vânzări mult peste medie la preparatele proaspete și cele tradiționale, dulciuri, băuturi alcoolice, cosmetice și parfumuri, în special pachetele-cadou, și chiar și la fructe. Pregătim și promoții, alături de partenerii noștri, care nu se limitează numai la reducerile de prețuri comunicate în revista de sărbători, evidențiindu-se și prin tipul de împachetare, prezentare, vizibilitate.

Progresiv: Cum sunt vânzările din luna decembrie comparativ cu celelalte luni din an în magazinele dumneavoastră? Există un comportament diferit al cumpărătorilor în luna decembrie față de restul anului?

Constantin Zdrob: Dacă ar fi după mine, eu aș prefera o vânzare liniară. În decembrie, vânzările merg mai bine, dar în ianuarie și februarie sunt mai slabe. Vânzările din luna decembrie cresc cu 10-15% peste media lunară din restul anului.

Liviu Niculae: Cum spuneam, Livorno s-a concentrat mai mult pe magazinele din mediul rural unde vârful vânzărilor este în luna august. În lunile de vară veniturile cumpărătorilor din mediul rural cresc, având în vedere că mulți dintre ei sunt legumicultori sau lucrează în construcții. În aceste condiții, magazinele noastre din mediul rural au vânzări cu 10% până la 30% mai mari în luna august față de luna decembrie.

Alexandru Enescu: Pe baza unui istoric al vânzărilor noastre, pot afirma că luna decembrie reprezintă un maxim, depășind chiar și luna august. De exemplu, în 2014, valoarea vânzărilor din decembrie a fost cu 21% peste media lunară a anului. În această perioadă crește și diversificarea coșului de cumpărături, iar clienții fac trecerea cu mai mare ușurință către produsele premium. Ponderea vânzărilor realizate fără numerar (tichete de masă și pe card bancar) este, de asemenea, peste media anuală.

Citește și

• Comerțul alimentar, cenușăreasă pe piața muncii
• Optimism în comerțul independent, după vânzările de Paște
• Retailerii independenți, la masă cu legiuitorii

Progresiv: Organizați evenimente speciale dedicate cumpărătorilor în perioada sărbătorilor de iarnă?

Constantin Zdrob: Noi organizăm tombole cu premii atât în timpul anului, cât și în luna decembrie. Având în vedere că avem și un restaurant în Codlea, organizăm ocazional, pe parcursul unei luni întregi, o tombolă în care oferim, zilnic, o masă pentru două persoane la acest local. Vom relua această tombolă și în luna decembrie. De asemenea, cu ocazia sărbătorilor, organizăm tombole la care participă bonurile de cumpărături de minim 50 de lei în care oferim premii mai valoroase, precum televizoare sau aragazuri, dar și coșuri cu bunătăți.

Liviu Niculae: Evenimente speciale organizăm atât noi, cât și furnizorii noștri – aceștia derulează acțiuni dedicate cumpărătorilor pe tot parcursul anului, cu atât mai mult în perioada sărbătorilor. Am avut și vom avea diverse tombole cu premii în colaborare cu furnizorii noștri.

Alexandru Enescu: La MCA Comercial, am fost permanent preocupați să ne fidelizăm clienții, marcând sărbătorile prin acțiuni speciale așa cum este „Tombola sărbătorilor de iarnă”, devenită deja tradițională. Astfel, la cumpărături de minimum 30 sau 35 de lei, clienții primesc un talon pe care îl completează și prin care își pot da și acordul de participare în cadrul unui program de comunicare cu clienții prin intermediul SMS-urilor pe care îl derulăm de doi ani. În ajunul Crăciunului, se face o extragere prin care se acordă zeci de premii, de la coșuri cu produse până la televizoare, laptopuri, mașini de spălat.

Progresiv: Plănuiți să faceți modificări în magazin pentru a ajuta cumpărătorii să intre în atmosfera sărbătorilor?

Constantin Zdrob:În luna decembrie punem ornamente, facem aranjamente în magazin și punem muzică specifică sărbătorilor.

Liviu Niculae: Vom avea un raion special amenajat pentru această perioadă, inclusiv cu ornamente și jucării. Venim în special în întâmpinarea clienților din mediul rural, pentru că în Târgoviște, de exemplu, oferta este foarte mare pe acest segment. Totodată, împreună cu șefii de magazin ne organizăm astfel încât spațiul de vânzare să fie cât mai aerisit. Renunțăm la plasările secundare de băuturi care ocupau foarte mult spațiu în magazin, pentru a pregăti locul pentru plasările cu produse de sezon.

Alexandru Enescu: Vom încerca să aducem în magazin atmosfera sărbătorilor atât vizual, cât și auditiv. Vom avea brazi împodobiți și vom acorda o vizibilitate mai mare produselor de sezon. Chiar și angajații, prin ținuta lor, vor ajuta clienții să intre în atmosfera sărbătorilor de iarnă. Cel puțin la nivel de mercantizare a produselor, de un real ajutor ne vor fi și colaboratorii, care vin cu elemente și produse specifice sărbătorilor de iarnă.

Progresiv: Ce sortimente de produse aduceți special pentru perioada sărbătorilor de iarnă și cu ce furnizori colaborați?

Constantin Zdrob:În perioada sărbătorilor colaborez cu aceiași furnizori cu care lucrez și în restul anului. În cazul în care nu suntem mulțumiți de oferta acestora, avem și noi logistica noastră de achiziții, astfel că putem aduce la raft produse și din alte zone.

Liviu Niculae: Dacă ne referim strict la oferta de sezon, suntem dispuși să primim orice tip de produse cu care vin furnizorii la noi. Până acum, au venit cu propuneri în special cei pe partea de dulciuri. În general, cam toți furnizorii mari vin cu produse dedicate sărbătorilor, inclusiv cei de băuturi răcoritoare și de iaurturi.

Alexandru Enescu:În primul rând, dorim să listăm produsele tradiționale, în forme cât mai diversificate, începând de la produsele de carmangerie specifice, care înregistrează un vârf de vânzări, și până la preparatele culinare proaspete, care vin în întâmpinarea clienților cu timp limitat. Încă de la începutul lunii noiembrie, vom contura comenzile necesare de dulciuri, de la bomboane de pom și figurine de ciocolată, până la coșuri-cadou, condimente, ornamente, decorațiuni și jucării.

Progresiv: Care ar fi un top trei elemente de diferențiere a rețelei dumneavoastre față de concurenții direcți în această perioadă de final de an?

Constantin Zdrob: Eu nu mă uit la alții, deși la români toată lumea se uită în curtea vecinului. Chiar dacă nu urmăresc să mă diferențiez de ceilalți competitori, acest lucru nu înseamnă că nu vreau să fiu informat cu ceea ce se întâmplă în jur, ce tendințe există și în ce direcție trebuie mers. Prefer să îmi fac treaba bine și să vină rezultatele, fără să mă gândesc cum să îl depășesc pe vecinul meu.

Liviu Niculae: Principala noastră grijă, în cazul magazinelor din mediul urban, este partea de carmangerie, unde mizăm pe calitate și pe prospețime. În cazul unităților din mediul rural, suntem numărul unu în zona respectivă și atunci trebuie să menținem ștacheta sus, pentru că suntem cu mult peste ceea ce este în zona respectivă.

Alexandru Enescu: Comunicarea cu clienții pe diverse canale indoor și outdoor a reprezentat modalitatea prin care ne-am diferențiat categoric față de concurență. Având în vedere că reprezentăm o rețea de magazine de proximitate, între angajații noștri și clienți există un permanent schimb de informații. Astfel, luăm decizii rapid, în funcție de nevoile identificate de clienți, pe baza unui sistem denumit „sesizări verbale”. Gama diversificată de produse dă posibilitatea clienților să facă alegerile potrivite, inclusiv pe categorii de nișă (produse bio, pentru diabetici, tradiționale sau fructe exotice).

În ultimii ani, pe piața bucureșteană de retail au apărut tot mai des concepte de magazine care imită băcănia tradițională. Liviu și Laura Rogojan, proprietarii băcăniei Rod, au vrut să se diferențieze și au creat un concept cu totul diferit: un spațiu modern, urban, în care produsele din producția proprie se află la loc de cinste. Este aceasta rețeta succesului?

Momentul zero, pasiunea pentru mâncare tradițională. Băcănia Rod este un business de familie care a fost dezvoltat din pasiune pentru mâncarea sănătoasă și tradițional românească. Ideea de a deschide un magazin alimentar dedicat produselor românești le-a încolțit în minte Laurei și lui Liviu Rogojan în urmă cu aproape doi ani. „Nouă ne place să mâncăm românește și cum de multe ori am întâmpinat dificultăți în a găsi în comerț produsele pe care ni le doream, ne-am gândit că nu ar fi o idee rea să încercăm să le producem. Apoi, evident, am gândit un spațiu în care să le vindem”, povestește proprietarul Băcăniei Rod.

Citește și:

• Moritz Ice sau mecanica unei gelaterii
• Cum mai aduci cumpărătorii în magazin în era internetului
• Fox Wines, magazinul unde toate produsele sunt gustate înainte de listare

Tot proiectul a durat circa un an, iar ordinea a fost clar stabilită încă de la început: identificarea unui bazin de legume și fructe fertilizate natural, găsirea unui partener pentru producția de conserve și a furnizorilor de specialități din carne și brânzeturi, deschiderea băcăniei fiind ultima pe listă. „Am vrut o anumită calitate pentru produsele noastre, de aceea am ales să le producem noi. Într-adevăr, din punctul de vedere al investiției, este mai riscant, însă producția proprie aduce plusvaloare. Apoi, pentru selectarea furnizorilor de preparate din carne și brânzeturi, am făcut drumuri prin țară câteva luni bune. Am vizitat ferme, mici fabrici din toată țara și ne-am oprit la cinci producători din zone cu tradiție: Harghita, Covasna și Bucovina”, explică Laura Rogojan.

Un proiect fără compromisuri. În dezvoltarea afacerii, soții Rogojan au mizat pe diferențiere. Principalele aspecte pe care le-au avut în vedere atunci când a fost vorba de crearea conceptului de băcănie au fost calitatea produselor, construirea unui spațiu ieșit din tiparele tradiționalului și servicii ireproșabile.

Băcănia Rod se află la intersecția dintre străzile Mendeleev și George Enescu, la câțiva pași de piața Amzei din centrul Capitalei, într-un spațiu nu foarte mare, dar care s-a potrivit perfect cu ceea ce aveau în minte cei doi antreprenori atunci când au plecat în căutarea locației. „Ne-am dorit încă de la început să găsim un spațiu într-o zonă mai boemă, unde lumea nu trece în grabă. De asemenea, voiam să avem identitate, iar zona aceasta are o istorie. Acum 150 de ani, țăranii se strângeau în Piața Amzei ca să-și vândă produsele. În plus, suntem într-o zonă culturală, aproape de Ateneu, și am mizat pe faptul că putem găsi în clienții noștri niște oameni interesanți cu care putem schimba mai mult decât câteva vorbe”, mărturisește Liviu Rogojan.

Investiția s-a ridicat la valoarea unui apartament cu două camere de la periferia Bucureștiului – după cum menționează antreprenorii –, iar rezultatul este impresionant: o cămăruță urbană și minimalistă, cu tot felul de bunătăți tradiționale românești, într-un cuvânt băcănia secolului XXI. Pentru amenajarea spațiului, cei doi antreprenori au lucrat cu un arhitect care a reușit să maximizeze spațiul de vânzare printr-un design atipic pentru o băcănie. Rafturile gândite ca o bibliotecă, combinațiile de metal și lemn de stejar, faianța de culoarea untului, schelele de lumini, toate acestea vin să întregească ideea unui spațiu modern și minimalist. „Conceptul de magazin a plecat de la conserve pentru că ne-am dorit un spațiu unde să vindem aceste produse. Cel mai mare spațiu le este dedicat, deoarece ponderea acestora depășește 50% din totalul sortimentației. Dat fiind faptul că vorbim despre multe produse, în special borcane, trebuia să găsim o variantă prin care să optimizăm spațiul de vânzare”, susține Laura Rogojan.

Producția proprie, strategie de diferențiere. Din sortimentația băcăniei, care numără circa 300 de SKU-uri, aproximativ jumătate reprezintă produsele proprii, restul fiind împărțit în mod egal între vinuri și specialitățile din carne și brânzeturi. „Toate produsele pregătite de noi sunt 100% naturale și respectă rețetele tradiționale. Sunt produse pe foc de lemne, în vase de fontă, așa cum erau pregătite și odinioară, și, în plus, nu folosim conservanți sau adaosuri”, explică Laura Rogojan. De ce au ales însă producția proprie? „Este singura modalitate prin care poți controla calitatea produselor de pe raft. În plus, așa suntem siguri că avem un portofoliu diferit de cel al competitorilor noștri”, mai spune aceasta. Ce bunătăți pot găsi clienții pe rafturile băcăniei? Siropuri, dulcețuri de tot felul – de la tradiționalul magiun de prune, până la dulceața de cireșe amare sau cea de coarne, zacuscă, sosuri de roșii și bulion, dar și murături.

Rolul produselor proprii în modelul de business de retail este reflectat și de topul celor mai vândute produse în magazin, zacusca și dulceața de cireșe amare ocupând primele poziții în clasament. Acestea sunt urmate de specialitățile din carne: pastrama din piept de curcan și jambonul de porc dezosat. Pe lângă acestea, clienții pot regăsi și specialități din carne de vânat (salam și cârnați de cerb, salam de mistreț), pate de casă, cârnați de porc Mangaliță. În plus, pe segmentul de brânzeturi sunt disponibile atât produse tradiționale precum telemeaua de vacă, oaie sau capră, cât și cașcavalul cu diverse condimente precum boia dulce și iute, busuioc și usturoi sau nucă.

Și pe segmentul de vinuri, sortimentația este una extinsă, fiind disponibile la raft aproximativ 100 de produse diferite. „Am vrut să avem o selecție de vinuri românești, tradiționale, dar fără să intrăm prea mult în segmentul superior de preț. Avem circa 25 de furnizori, printre care Știrbei, Corcova, Alira, Lacerta, S.E.R.V.E.”, mai precizează Liviu Rogojan.

Punct și de la capăt. La un an de la inaugurarea magazinului, soții Rogojan spun că nu au amortizat încă investiția, dar au planuri mari pentru viitor. „Dacă ar fi să facem un bilanț al primului an de funcționare, pot spune că suntem într-o permanentă creștere. De la deschidere și până în luna mai am înregistrat creșteri medii de 20% de la o lună la alta, apoi, în vară, rulajele au scăzut, iar în septembrie am avut cea mai bună evoluție a vânzărilor. Octombrie este prima lună pentru care nu avem un punct de referință, însă estimăm un avans al vânzărilor de 30% față de luna septembrie”, explică cei doi antreprenori.
Cu un număr de 40-50 de clienți zilnic și o valoare medie a coșului de cumpărături de 100-150 de lei, proprietarii băcăniei anticipează că în doi ani își vor recupera investiția, însă nu fac din asta un scop în sine. „Amortizarea investiției nu a fost prioritară pentru noi. Primul obiectiv a fost să intrăm pe profit și asta s-a întâmplat la circa cinci luni de la inaugurare.”

În ceea ce privește planurile de viitor, există trei mari direcții pe care până acum cei doi antreprenori nu le-au exploatat, dar în care văd potențial. „În primul rând, este vorba despre extinderea gamei de produse: vom introduce în următoarele săptămâni miere de albine, ulei de floarea-soarelui presat la rece, paste făinoase, dar și dulciuri (cozonac, cornulețe și plăcintă de casă). Cel de-al doilea proiect este magazinul online, care va fi lansat undeva la începutul anului viitor, iar a treia direcție este zona de catering”, spune Liviu. De altfel, cei doi antreprenori au mai avut acțiuni în această direcție, dat fiind faptul că de la deschiderea băcăniei și până în acest moment distribuie produsele din producția proprie și către alți patru retaileri, dar și către hoteluri și buticuri.

În plus, din când în când, soții Rogojan organizează în băcănie și evenimente, astfel că pe viitor nu exclud varianta de a dedica un colț din magazin zonei de servire la masă de sendvișuri sau alte preparate, însă admit că acesta este un proiect care necesită mai multă analiză.