Modificările legii comerțului alimentar 321/2009, votate în Parlament pe 8 iunie și care acum se află pe masa Președintelui României pentru promulgare, au trezit reacții negative vehemente din partea marilor rețele de magazine, care acuză neconstituționalitatea noilor reglementări. De partea cealaltă, retailerii români spun că nu văd probleme în implementarea acestor modificări. Și în tabăra furnizorilor alimentari au apărut divergențe de opinii pe seama impactului noii legi, producătorii și agricultorii fiind dezbinați, din nou, în fața retailerilor.
Pornit de la un scop „nobil”, acela de a-i sprijini pe micii producători alimentari români să ajungă pe rafturile marilor magazine, proiectul de modificare a Legii 321/2009 a devenit mărul discordiei în piața de retail și subiectul celui mai dur atac al rețelelor internaționale de magazine la adresa Guvernului, din întreaga istorie a comerțului modern din România.
Fără a încerca să dăm un verdict vizavi de oportunitatea implementării acestor reglementări, vă prezentăm reacțiile retailerilor și ale producătorilor la noua Lege 321, în varianta votată în Parlament pe 8 iunie a.c.
Retailerii locali, prin vocea Asociaţiei Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), au susținut încă de la început proiectul de modificare a Legii 321/2009 și spun că nu văd probleme în implementarea noilor reglementări. Aceștia au semnat o scrisoare de susținere a proiectului, transmisă Președintelui României.
„Așteptăm promulgarea legii de către Președinte, iar apoi ne vom întâlni cu autoritățile pentru a ne spune punctul de vedere legat de normele de aplicare. Sperăm ca prin aceste norme legea să fie îmbunătățită, pentru a aduce beneficii atât retailerilor locali, cât și producătorilor“, a declarat Cora Muntean, secretarul executiv al ANCMMR.
„Un lucru benefic este că piața se va auto-regla în următorii ani. Dacă va crește cererea pentru alimentele proaspete românești, atunci va crește și producția de la un an la altul”, a comentat Feliciu Paraschiv, proprietarul rețelei Paco Supermarkets din Focșani și membru fondator al Asociației Comercianților Mici și Mijlocii din România. El atrage însă atenția asupra responsabilizării producătorilor: „Cred că legea ar trebui să oblige producătorii locali să trieze produsele și să asigure un anumit standard de livrare către magazine. Din România încă ne vin în magazin roșii în baxuri de banane. Roșiile trebuie puse în lădiță și trebuie asigurată trasabilitatea produsului”.
Legat de impunerea unor termene de plată mai mici pentru alimentele proaspete, Feliciu Paraschiv a menționat faptul că nu vede necesară modificarea contractelor cu furnizorii de marfă. „Atâta timp cât în contractul meu cu furnizorul figurează termen de plată de 70 de zile, iar în realitate plătesc la 7 zile, eu sunt în acord cu noua lege. Retailul este un mare balon de săpun. Termenele de plată au ajuns atât de mari, încât creditul furnizor finanțează expansiunea rețelelor. S-a ajuns la un termen de plată de 70 - 90 de zile, nu e normal. Producătorii nu au curaj să spună asta, ar trebui să fie mai vehemenți”, a mai spus proprietarul Paco Supermarkets.
Articolele „problemă” pentru rețelele mari
La finalul lunii iunie, AMRCR (Asociația Marilor Rețele Comerciale din România) a trimis un memorandum către toți cei care pot sesiza Curtea Constituțională – Președinte, Guvern, Înalta Curte de Casație și Justiție, Președintele Senatului și Avocatul Poporului. Concret, marii retaileri susțin că statul intervine în mod abuziv în contractul comercial dintre retaileri și furnizori, aducând o vătămare gravă libertății comercianților.
1. Definirea lanțului scurt de aprovizionare.
Contestațiile rețelelor vizavi de noile reglementări pornesc chiar de la definiția lanțului scurt de aprovizionare. În varianta actuală, votată în Parlament, Legea 321 prevede ca la raioanele de carne, lapte, ouă, fructe și legume proaspete, minim 51% din sortimentația magazinului să provină din lanțul scurt de aprovizionare, definit ca „lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică locală, precum și relații geografice și sociale strânse între producători, procesatori și consumatori”.
Gelu Goran, Partener al casei de avocatură Biriș Goran – firmă ce acordă consiliere juridică rețelei de magazine Profi – spune că această definiție este în dezacord cu definiția formulată de Comisia Europeană: „Lanțul scurt de aprovizionare, așa cum este el definit în legislația europeană, este un concept care nu se pretează comerțului modern.
El a fost gândit de Comisia Europeană pentru a încuraja, printre altele, piețele volante și formarea cooperativelor de producători, dar acest termen a fost introdus în Legea 321, se pare, pentru a favoriza producătorii români. În consecință, comercializarea unui volum de marfă de minim 51% pe anumite categorii de alimente proaspete pe acest lanț scurt va conduce la o restricționare cantitativă a liberei circulații a mărfurilor în Uniunea Europeană, ceea ce poate atrage procedura de infringement asupra României. Au fost situații în Irlanda și Germania, în care autoritățile au acordat tratament preferențial producătorilor locali, iar Comisia Europeană a intervenit spunând că acest lucru restricționează libera circulație a mărfurilor în UE”.
2. Eliminarea taxelor de listare, un abuz – spun retailerii mari
Implementarea reglementărilor legate de cota de 51% la raft intră în sarcina Guvernului, acesta urmând să emită normele de aplicare a legii în termen de șase luni de la promulgare. Restul reglementărilor noi cuprinse în Legea 321 ar urma să intre în vigoare după promulgarea legii de către Președintele României și publicarea acesteia în Monitorul Oficial, adică în luna iulie a acestui an. Și aici sunt probleme legate de constituționalitatea reglementărilor, după cum susține avocatul de la Biriș Goran.
„Sub aspect pur operațional, există două zone sensibile în care are loc intervenția statului în negocierea contractuală dintre retailer și furnizor. Prima dintre acestea este eliminarea taxelor de listare și a taxelor pentru serviciile prestate de comercianți către furnizori. Pe de o parte, taxele de listare în rețelele mari de magazine sunt o realitate în întreaga lume, nu au fost inventate în România. Ele acoperă servicii necesare unui retail modern, de exemplu pentru promovarea produselor în magazin, pentru depozitarea mărfii în depozitul central al rețelei etc. Pe de altă parte, există un studiu pe retailul alimentar al Consiliului Concurenței, realizat în 2008-2009, prin care au fost chestionați sute de comercianți și furnizori pe subiectul acestor taxe, iar concluzia a fost că ele sunt concurențiale, atâta timp cât sunt aferente procesului de vânzare”, afirmă acesta.
3. Definirea prețului de achiziție a mărfii.
A doua zonă sensibilă din lege, sub aspect pur operațional, este definirea prețului de achiziție a mărfii – după cum mai spune avocatul de la Biriș Goran. Conform noii legi, acesta reprezintă „prețul de cumpărare negociat între comerciant și furnizor” și înlocuiește sintagma „cost de achiziție” care includea prețul de listă al furnizorului și alte cheltuieli (de ex. logistice, de transport) generate de achiziția produsului. Practic, în noua formă, legea interzice oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea sau încasarea de la furnizori de taxe și servicii.
„O consecință directă a acestui articol din lege este că furnizorii nu vor mai putea plăti legal retailerilor parteneri servicii cum sunt cele de logistică, depozitare, dar și mercantizare sau promovare in-store. În aceste condiții, furnizorii nu vor mai avea niciun interes să ofere discounturi, care îi ajutau pe comercianții mici să țină cât de cât pasul cu prețurile din marile magazine, și își vor transfera costul serviciilor menționate mai sus direct în preț. Pe termen mediu, comercianții mici vor deveni victime colaterale în războiul prețurilor dintre cei mari pentru că se vor găsi în imposibilitatea de a se alinia, iar din lipsa lichidităților - ca urmare a impunerii unor termene de plată strânse, cum este cel de 7 zile calendaristice – vor dispărea”, atrage atenția Călin Costinaș, Directorul General adjunct al retailerului Profi.
4. Impunerea termenelor de plată.
„Și prevederile din lege referitoare la obligativitatea de a face recepția mărfii pe loc (și nu în 48 de ore, cum se întâmplă acum) și de a plăti produsele proaspete în 7 zile calendaristice sunt aspecte care încalcă libertatea contractuală din codul civil. Termenul de plată ar trebui stabilit de către cele două părți, și nu impus de către stat”, subliniază Goran.
La rândul său, directorul adjunct al Profi menționează faptul că aceste prevederi vor avea consecințe negative asupra colaborării rețelei cu mici furnizori locali de produse proaspete. „Noi am trimis deja o notificare către furnizori, imediat după ce legea a fost votată în Parlament, să se pregătească din punct de vedere IT, căci în caz contrar vom fi nevoiți să renunțăm la colaborare. Până acum noi am fost foarte flexibili, acceptam și factură de mână, însă având în vedere că riscăm amenzi și chiar sistarea activității, nu vom mai putea face acest lucru”, spune Costinaș, care estimează că în cazul acestei categorii vorbim de un număr de circa 170 de producători cu care Profi are relații contractuale în prezent.
Producătorii, dezbinați din nou în fața retailerilor
În tabăra producătorilor români, nu există nici de această dată o voce unitară. În cadrul dezbaterilor legate de proiectul de modificare a Legii 321 s-a iscat un conflict între Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) și Romalimenta (Federația Patronală Română din Industria Alimentară) din cauza divergențelor de opinie, reprezentantul agricultorilor fiind mult mai vehement în formularea acuzelor la adresa rețelelor mari de magazine.
„Domnul Baciu de la LAPAR încearcă a porni un război personal, contestând cumva reprezentativitatea Romalimenta, adică tocmai a federației sectorului care știe cel mai bine ce înseamnă relația cu supermarketurile – industria alimentară. Nu ne angrenăm într-un asemenea conflict, pentru că avem lucruri mai bune de făcut”, a fost răspunsul lui Sorin Minea, Președintele Romalimenta.
Recent, reprezentrantul LAPAR a adus acuzații noi împotriva retailerilor internaționali, afirmând că ambasadele Germaniei și Franței – țări din care provin aproape toate marile rețelele de hypermarketuri și supermarketuri de pe piața locală – fac presiuni asupra Guvernului și a Președintelui României pentru a nu promulga Legea 321 în forma votată în Parlament, potrivit publicației agrointel.ro.
„Federația Romalimenta și-a declarat din start susținerea față de scopul proiectului (modificarea Legii 321 – n.r.), și anume ușurarea accesului producătorilor români la piață, inclusiv în sectorul supermarketurilor. În cursul audierilor, însă, au apărut amendamente asupra eficienței cărora ne-am exprimat rezerve, astfel că am încetat să mai fim parte a procesului. Suntem obligați să păstrăm o atitudine neutră față de proiect și considerăm că este necesar cel puțin un an de verificare în practică a implementării prevederilor sale, înainte de a decreta că efectele lor sunt preponderent pozitive sau, din contră, sunt inaplicabile”, se arată într-un comunicat transmis de Romalimenta la finalul lunii iunie.
